Ricardo Grigore, interviu incendiar după ce a părăsit Dinamo: “Voiam să plec în iarnă! M-a scos din antrenament. Îţi dai seama ce important eram pentru Kopic?”. Adevărul despre conflictul din vestiar. Exclusiv

Ricardo Grigore, interviu incendiar după ce a părăsit Dinamo: “Voiam să plec în iarnă! M-a scos din antrenament. Îţi dai seama ce important eram pentru Kopic?”. Adevărul despre conflictul din vestiar. Exclusiv

Ricardo Grigore este unul dintre jucătorii care au crescut la Dinamo. Cândva pe radarul celor de la AS Roma, fundaşul central a ajuns la final de contract şi va pleca definitiv, după 17 ani la clubul alb-roşu.

Ricardo Grigore pleacă după 17 ani de la Dinamo: “Este un sentiment greu!”

Despărţirea a fost una cu scântei, Ricci Grigore fiind folosit foarte puţin de Zeljko Kopic în sezonul recent încheiat. Mai mult, numele fotbalistului a fost implicat şi într-un conflict din vestiar când Dinamo era pe marginea prăpastiei.

În cele din urmă, Dinamo s-a salvat de la retrogadare, iar Ricci Grigore a plecat cu capul sus, fiind un om important în succesul de la baraj cu Csikszereda. Într-un amplu interviu pentru FANATIK, fundaşul a vorbit despre despărţirea de Dinamo şi nu a ocolit nici subiectele fierbinţi: relaţia tensionată cu Zeljko Kopic, lămurind şi scandalul din vestiar:

Ricardo, în primul rând, câţi ani ai stat la Dinamo şi cu ce sentimente pleci? 

– Am stat 17 ani la acest club. Este un sentiment greu, o despărţire de ceva drag. Am mai avut despărţiri când mi-au murit bunicii şi naşul. Nu vreau să compar, dar am simţit sentimentul ăla de despărţire. Mi-este puţin greu să accept, dar viaţa merge înainte. Ca să fac o mică paranteză, în 2022 când am plecat, simţeam că voi reveni. Îmi spuneam soţiei că simt că mă întorc la Dinamo, fără să ştiu că eu mai am contract cu Dinamo.

“Asta e realitatea, când vin mulţi jucători noi e greu să creăm relaţii de prietenie şi de fotbal”

Şi când te-ai întors după un an ce ţi-ai spus?

– Că a fost aşa cum am simţit şi că Dumnezeu a făcut să mă întorc. Apoi când m-am întors, a rămas soţia mea însărcinată şi Dumnezeu a aşezat lucrurile foarte bine. Acum, că am simţit că plec definitiv şi este totul gata… Asta e! Mergem înainte, sper ca în viitor să mă reîntorc într-o formă foarte bună şi să ne luptăm pentru trofee şi obiective mai măreţe.

Cum a fost sezonul precedent pentru tine?

– A fost un sezon greu. A început greu. Am fost în cantonament cu puţini jucători. Cei noi s-au integrat mai greu şi noi i-am integrat mai greu. Nu a fost aşa bună coeziunea la început. Dar astea sunt riscurile când aduci jucători pe parcurs. E dificil, doar că sunt nişte chestii de interior şi sună nişte alibiuri. Dar asta e realitatea, când vin mulţi jucători noi e greu să creăm relaţii de prietenie şi de fotbal. A fost greu până în iarnă.

“Eram dezamăgit că am fost scos din echipă. Simţeam că se repetă aceleaşi lucruri”

Apoi totul părea că se schimbă, nu?

– Da, părea că totul se va schimba. Cred că am conştientizat cu toţii importanţa faptului că echipa trebuie să stea în prima ligă şi am tras toţi la aceeaşi barcă. Din fericire pentru noi, s-au aşezat apele astfel încât echipa să rămână în SuperLiga şi noi, cei care am plecat, am făcut-o cu capul sus. Iar Dinamo, de la anul, să poată să îşi îndeplinească obiectivul. Anul trecut obiectivul a fost evitarea retrogradării. S-a obţinut mai greu, dar aşa a fost să fie.

Cu Zeljko Kopic cum te-ai înţeles?

– Cu el n-am avut niciun fel de conflict. Dar am avut nişte discuţii când a sosit. Nu făcusem un meci foarte bun cu Sepsi, m-a scos din echipă şi eram dezamăgit că am fost scos din echipă. Simţeam că se repetă aceleaşi lucruri. Adică mă comparam cu alţi jucători care aveau susţinere şi de la mine se aşteptau să fac un meci perfect la patru luni după ce nu mai jucasem. Nu a fost aşa, n-am avut un meci reuşit. Am avut apoi o discuţie cu el la insistenţele lui Gabi Glăvan, am discutat cu el în birou. Mi-a plăcut foarte mult această discuţie. A fost sincer cu mine, a spus că vrea să mă vadă în cantonament.

“Eu voiam să plec încă din cantonament, dar nu am putut pentru că Dinamo nu avea cum să mă lase”

Şi acolo ce s-a întâmplat?

– A venit cantonamentul şi lucrurile nu au stat cum mă aşteptam. Nu aş vrea să intru în amănunte şi să mai scarmăn. Au fost nişte lucruri pe care le-a spus, nu am fost dorit în planurile lui în a doua parte. Eu voiam să plec încă din cantonament, dar nu am putut pentru că Dinamo nu avea cum să mă lase. Lucas plecase de la echipă şi atunci eu trebuia să rămân. Am acceptat situaţia în care mă aflam în acel moment pentru că ofertele pe care le aveam expiraseră şi riscam să rămân fără echipă până în vară. Am acceptat să rămân la vară fără să joc, am încercat să mă pregătesc cât mai bine şi într-un final mi-a venit şansa să joc în penultimul meci şi să plec cu capul sus.

Ţi-a fost dificil să intri în teren după atâta pauză?

– A fost un moment greu. N-am mai jucat de mult timp şi dacă o făceam prost, lumea îmi spunea că de aia n-am jucat până acum. Dacă am intrat şi am făcut un meci ok, lumea a spus: «Ce vrei mă, cu ăştia toată lumea poate». Ne asumăm nişte lucruri când ne apucăm de meseria asta.

“Asta îmi reproşez. Că atunci când mi se întâmpla câte un lucru neplăcut trebuia să merg să vorbesc, să cer explicaţii”

Deci tu luasei decizia să pleci încă din cantonamentul din iarnă?

– După cantonament am vorbit cu Andrei (n.r. Nicolescu). I-am explicat toată situaţia mea din vară până în acel moment. M-a înţeles şi m-a întrebat de ce n-am venit mai devreme să vorbim, dar eu nu sunt genul să vin şi să stau prin birourile şefilor. Încerc să mă pregătesc şi dacă antrenorul decide să joc, voi juca. Asta îmi reproşez. Că atunci când mi se întâmpla câte un lucru neplăcut trebuia să merg să vorbesc, să cer explicaţii. Ar fi fost important pentru mine ca să nu mă mai macine. Nu am făcut asta, am zis să mă antrenez şi să îmi aştept rândul să joc.

Ceea ce nu s-a mai întâmplat…

– Da, am încercat să îmi duc la bun sfârşit contractul şi atât. Am plecat cu capul sus, nu acuz pe nimeni de nimic. Acestea au fost deciziile lor, fiecare om îşi asumă în viaţă deciziile. Antrenorul ştie cine joacă şi cine nu. Am avut de învăţat multe în acest sezon.

“M-a scos din antrenament şi m-a trimis să mă antrenez separat. Îţi dai seama cât de important eram pentru Kopic?”

Dar Kopic ţi-a spus clar în cantonament că nu se mai bazează pe tine?

– Nu mi-a spus nimic de genul ăsta. Am avut o discuţie cu el la masă şi mă întreba cum mi se par antrenamentele. Schimbase puţin modul prin care lucra. I-am spus că mi se par ok, că mă simt bine. Dar cam atât. Discuţii tehnico-tactice nu am avut şi asta a fost! Am observat că nu se mai bazează pe mine în penultima zi de cantonament când m-a scos din antrenament şi m-a trimis să mă antrenez separat. Îţi dai seama cât de important eram pentru Kopic?.

Deci atunci a fost începutul sfârşitului…

– Da, cam acolo a fost. Am venit la Bucureşti, am discutat cu Andrei (n.r. Nicolescu). Mi-a spus că nu poate să mă lase. Au fost multe, dar astea m-au întărit şi m-au ajutat. Nu mă plâng, dar ştiu că trebuie să învăţ din aceste lucruri. Sunt bucuros că totul s-a încheiat cu bine şi nu mai am pe cap încă o retrogradare cu Dinamo fără ca eu să fiu profund implicat. Că şi acum mă mai acuză oamenii că am retrogradat echipa în 2022 şi eu nu mai jucam de 6 luni cu Dusan Uhrin. Mă bucur că acum s-a terminat cu bine.

“Am spus în vestiar că trebuie să ne trezim şi nu mai vreau să am pe conştiinţă o nouă retrogradare cu această echipă”

Numele tău şi al lui Neluţ Roşu a apărut într-un conflict din vestiar între voi, jucătorii români şi cei străini. Povesteşte-ne te rog acel episod…

– Ştiu despre ce vorbeşti. Nu a existat şi îţi dau cuvântul meu de onoare, că nu mi-ar fi fost greu să recunosc, nu am avut un conflict cu alţi jucători. Nici între noi românii. Într-adevăr, după meciul cu Voluntari (n.r. 1-1), am spus nişte cuvinte în română în vestiar după finalul meciului. Am tras un semnal de alarmă, nu mai puteam, simţeam că măcinăm în gol. Au mai discutat nişte băieţi cu mine la acel moment. Au mai apărut nişte prostii, că m-am certat cu antrenorul. Nu e nimic adevărat. Apoi am auzit declaraţia unui sponsor al echipei că s-a creat un puci.

Da, a fost declaraţia domnului Cătălin Mişu de la Regata…

– Da, el a spus că a fost o tentativă de puci, dar nu a dat niciun nume. Şi presa a scris imediat că sunt eu. Ulterior, a ieşit cu o altă declaraţie şi a spus că nu e vorba de mine. În fine, nu s-a întâmplat nimic de genul ăsta. Nu ne-am certat între noi în vestiar sau cu antrenorul. A fost o discuţie mai aprinsă la finalul meciului cu Voluntari în care am spus în vestiar că trebuie să ne trezim şi nu mai vreau să am pe conştiinţă o nouă retrogradare cu această echipă, că trebuie să tragem mai mult. Mai departe, cineva, cum mai era în trecut pe la Dinamo, a răsuflat discuţia. Şi dintr-un lucru mic s-a făcut ditamai scandalul.

“Eu n-am jucat şase luni de zile cu acest antrenor şi de la vară eu mă făceam bun pentru el?”

Te aşteptai la plecările din masă de la final? Şase dintr-un foc aţi plecat…

– Vezi tu, lumea înţelege greşit încheierile astea de contract. Nu a dat clubul pe nimeni afară. S-au încheiat contractele. Unii judecă fără să ştie contextul. Clubul nu a mai vrut să prelungească, poate unii dintre jucători au vrut să plece. Atâta tot. Nu mi se pare nimic în neregulă cu acest lucru. Clubul are un plan B, dacă tot voia să continue cu jucătorii le făcea ofertă, nu?

În situaţia ta, nu mai voiai tu să continui sau nici ei n-au fost entuziasmaţi?

– Nici ei n-au mai venit cu o ofertă, dar lucrurile erau cam clare. Eu n-am jucat şase luni de zile cu acest antrenor şi de la vară eu mă făceam bun pentru el? Chiar dacă venea clubul cu o ofertă, era greu să mă gândesc să rămân. Trebuia să schimb puţin starea, să uit puţin de ce s-a întâmplat şi să încerc să dau maxim. Era greu să am constanţă în evoluţii dacă rămâneam. Vedem clar, nu am jucat atâta timp, jucam acum?

“Nu ne-a lipsit absolut nimic, rar în România, în momentul de faţă, există o echipă cu totul plătit la zi: salarii, prime, tot”

E bine că Dinamo continuă cu Kopic?

– Nu mă priveşte pe mine detaliul ăsta. Sper ca Dinamo să îşi îndeplinească obiectivele. În momentul de faţă, conducerea îşi face treaba faţă de jucători. Nu ne-a lipsit absolut nimic, rar în România, în momentul de faţă, există o echipă cu totul plătit la zi: salarii, prime, tot. M-aş bucura ca suporter, în primul rând. Mi-e greu să mă îndepărtez, sunt crescut aici şi voi fi toată viaţa suporterul lui Dinamo.

Ce urmează pentru tine? Unde te transferi?

– Deocamdată sunt nişte zile de vacanţă. Sunt în discuţii cu mai mulţi agenţi. Voi vedea ce oferte apar, unde sunt dorit. Trebuie să iau cea mai bună decizie pentru că vreau să am constanţă în evoluţii.

După 17 ani la Dinamo, ai un mesaj pentru fani?

– Să rămână lângă echipă indiferent de rezultate şi să susţină echipa necondiţionat. Datorită lor, Dinamo trăieşte în acest moment şi sunt al 12-lea jucător. Noi, jucătorii, simţim cum ne împing de la spate.

25 de ani are Ricardo Grigore
250.000 de euro este cota de piaţă a fotbalistului

Please follow and like us:
Pin Share