REPORTAJ Alegeri 2024 | Poliție, jandarmi și o bunică speriată de propria nepoată la Belciugatele: „M-a făcut în tot felul că am urcat în mașina primarului!”

Comuna Belciugatele, aflată la 30 de kilometri de București, a căpătat o nedorită faimă când echipele PNL și PSD s-au încăierat pe 1 iunie, în timpul campaniei pentru locale. Cât de fierbinte a fost ziua votului – la soare, la umbră și în mașinile cu aer condiționat din poarta secției în comuna călărășeană aflați din reportajul de mai jos. Tensiunile dintre candidați au avut o victimă colaterală neașteptată: o bătrână de 88 de ani, care și-a dezamăgit, fără să vrea, propria familie.

„Păi, eu am știut că ăla-i primarul?”

Mare i-a fost mirarea Florentinei, 35 de ani, de profesie asistentă medicală și membră a echipei de campanie PNL Belciugatele, când mașina primarului în funcție, Mihai Gurlui, de la PSD, a  oprit în fața secției de votare din satul Măriuța. Iar din mașină a coborât bunica ei, în vârstă de 88 de ani. „Mai bine nu mă duceam la vot!”, spune bătrâna, care se sprijină în două bastoane. 

„M-a luat de pe drum, n-am știut că-i primarul. M-a făcut nepoată-mea în tot felul, că de ce am venit cu el. Păi, eu am știut cine e, mamă? Am zis și eu că e un om acolo ca toți oamenii. Ce mi-a făcut? Că n-a zis, săracul, nimic decât: «Mamaie, mergi la vot?», «Da, mămică!». Dar încolo n-a zis, săracul, nimic. Și-acolo m-a făcut în tot felul nepoata!”.

Așa neputincioasă cum e, femeia s-ar fi dus pe picioarele ei, în jur de 2 kilometri, până la secția de votare. Acum regretă că a fost. S-a așezat la umbră, pe o băncuță, lângă doi vecini. Se teme să se ducă acasă, adică la casa nepoatei. Că ea nu mai are casa ei, nici pământ. „Le-am dat lor, am vândut cinci pogoane de pământ (n.red. – în jur de 2,5 hectare) și-acum sunt pe drumuri!”, oftează bunica.

[libvideo id=”4920072″]

Plânge. „Stau nemâncată, stau nespălată. Am nevoie… Vin la fata asta (n.red. – vecina) de mă-mpletește și mă piaptănă. Și nepoatele mi-au mâncat banii!”. Apoi, după o pauză: „Am fost o proastă, că n-am știut. Legea să mai fie și cu ăștia bătrânii, că uite, are copii care nu vede de ei”. Femeia a crescut doi băieți, care au murit, iar acum a rămas în grija nepoatelor, „mă dă ca mingea de la una la alta”. „Dar n-a zis, săracul, nici un cuvânt. Nu știu legea, că am vârsta pe care-o am. Unde mă duce acolo mă duc”.

Nepoata Florentina a urmărit pe camere de luat vederi discuția dintre reporterii Libertatea și bunica ei și a apărut la scurt timp, în arșița zilei, dornică de explicații. A amenințat cu reclamații la poliție, apoi a revenit la postul de observație din preajma secției de votare din Măriuța.

Fostul șef de post, printre candidați

Cu o săptămână înainte de alegeri, taberele PSD și PNL din Belciugatele s-au încăierat pe marginea drumului. A curs sânge, a fost deschis un dosar penal pentru lovire și alte violențe. Filmat cu telefonul, incidentul a stârnit rumoare în toată țara, apoi s-a stins. Dar dinții au rămas strânși în comuna călărășeană, aflată la 30 de kilometri de București.

Cu aproximativ 2.500 de locuitori, dintre care 1.646 cu drept de vot, Belciugatele a fost timp de 16 ani condusă de un frate sau altul din familia Gurlui. La localele din acest an, fostul șef de post din comună, Fănel Dinu, și-a depus candidatura din partea PNL.

Al treilea candidat, Ionel Toma, zis Tomiță, din partea PUSL, a lucrat la ADP Sector 2 pe vremea primarului Neculai Onțanu. Aliat discret al fraților Gurlui, Tomiță a livrat pachetele de mâncare, la ora prânzului, la cele două secții de votare. A făcut asta fără să renunțe nicio clipă la ochelarii săi de soare cu rame groase și la cămașa de socru mare, bleu pal, cu mânecă lungă.

Șicane în poarta secției

Preventiv, cele două secții de votare din comună, din Măriuța și Belciugatele, au fost păzite de câteva echipaje de poliție și de jandarmi venite cu duba. Jandarmii au plecat pe la amiază, dar polițiștii au rămas, la umbra merilor de pe marginea șoselei, să vegheze la buna desfășurare a procesului democratic.

Fostul polițist devenit candidat a stat și el în poarta secțiilor, când la una, când la alta. Îmbrăcat în tricou galben și jeanși albaștri, culorile partidului, Fănel Dinu s-a ciorovăit de câteva ori cu fratele rivalului de la PSD, Gabriel Gurlui, de meserie profesor, care ținea să-i salute pe cei care intrau sau ieșeau de la vot. „Am fost viceprimar, mă cunoaște lumea!”, a explicat el, când polițiștii de la Rutieră l-au îndemnat să se dea mai la o parte, că încurcă traficul. S-a dat la o parte, dar a tot revenit, de data asta cu scuza că stă la coadă să voteze.

Fănel Dinu (în galben) și fratele rivalului de la PSD, Gabriel Gurlui

Într-adevăr, la Belciugatele s-a stat la coadă, de dimineață până seara, la vot. Echipele de campanie, așezate în poziții strategice pe lângă secții, au sunat oamenii, i-au mobilizat, apoi i-au contabilizat, ținând o evidență strictă a cui a venit și a cui încă n-a venit. Când în București nu votaseră decât o treime din alegători, în Belciugatele prezența la vot depășise 70%.

Coadă la secția de votare

„Să fie de-aici și să aibă facultăți!”

Frații Gurlui, patru la număr, sunt „de-ai noștri, i-am văzut crescând, copii săraci, au muncit, au făcut facultăți. Asta e cel mai important. Să fie de-aici și să aibă facultăți”, subliniază un domn în vârstă, bătând cu pumnul în masa unui bar din Belciugatele. Fănel Dinu „nu e de-aici și n-are facultate”, plus că domnul de la bar își amintește cum l-a cărat cu roaba, după o beție. Iar Tomiță e „venetic moldovean”, deci nu se califică pentru postul de primar.

„O bomboană de om”, îl descrie o bătrânică pe șeful de post. „Da, a băut cât a putut. Așa e. Nu e de aici, e din alt sat, dar a stat 25 de ani aici”, confirmă un bărbat între două vârste. „Ca polițist era de treabă. Cum să spun? Dacă te vedea că ești beat, te trimitea acasă, să te culci. Nu se lua de tine, nu nimica”.

Ca în multe alte comune și orașe din România, în Belciugatele, un nor de nemulțumire stă veșnic deasupra capetelor. Oamenii simt că viața lor ar putea fi mai bună, dar nu știu exact cum s-o schimbe și nici ce să ceară de la aleșii lor. La rândul lor, nici aleșii nu le întind o mână de ajutor oamenilor, să-și identifice oful: „Dragi belciugățeni”, „Un om al satului”, „Belciugatele fără droguri”.  

„Nu mai e fir de lume, făi, maică! Nu mai e copii! Nu mai e tineret! Nu mai face lumea copii, făi maică! N-are cu ce să-i întreție, n-are cu ce!”, spune o femeie în vârstă, așezată la stradă, lângă soțul ei. Ea nu mai are nici un dinte întreg în gură, soțul nu mai are un ochi. Ar vrea, pentru ei, de la primărie… „Ce să vrem? Că noi suntem cam bătrâni… Să bage canalizare, să facă dispensar, să nu mai dăm șpagă la asistentă, că vine în sat la noi și dă banii pe motorină”.

În Belciugatele există asfalt, nu există trotuare (le promite fostul șef de post). Există o rețea de apă, dar apa facturată este, „dacă te uiți cu atenție în contract, industrială”, nu se poate bea. Nu promite niciun candidat apă potabilă. Nu există canalizare.

Cu limuzina la vot

La secția din Belciugatele votează locuitorii din satele Cojești și Cândeasca, în majoritate romi. Primarul în funcție, Mihai Gurlui, stă în mijlocul câtorva simpatizanți din aceste sate și discută cu ei, cu un ochi la coada la vot. Candidatul Ovidiu Gurlui nu și-a făcut apariția decât pe afișe.

Dacă vă imaginați că oamenii de la sat vin la vot pe jos, în căruță sau pe bicicletă, dumneavoastră nu cunoașteți țăranul român, cum ar spune un personaj al lui Rebreanu. Pe șoseaua din fața secției de votare din Belciugatele s-au aliniat, pe măsură ce ziua alegerilor se scurgea, Mercedes-uri, BMW-uri, Jeep-uri, Audi-uri și tot felul de mașini scumpe, pe lângă care Dusterele poliției păleau și se răsuceau ca frunza de porumb sub soarele de iunie.

La secția din Măriuța, fief liberal, echipa șefului de post s-a mobilizat sub prelata unei terase și a băut cola „la ciob” și bere cu grapefruit. De bătut, nu s-a mai bătut nimeni, dar bunica Florentinei tot n-a avut curajul să se ducă la nepoată acasă înainte de închiderea urnei. Așezată pe bancă, a rugat-o pe vecina ei să-i aranjeze părul și baticul. Și a mai povestit o dată cum le-a dat „un miliard” rudelor disidente și cum ea n-a știut, „proastă, proastă”, că ăla-i primarul. 

Please follow and like us: