Vulcanul Katla din Islanda – localizare, istoria erupțiilor, curiozități

Vulcanul Katla din Islanda – localizare, istoria erupțiilor, curiozități

Dintre cei peste 1.500 de vulcani activi, 82 se află în Europa, iar nu mai puțin de 33 se regăsesc pe teritoriul Islandei, care este din acest punct de vedere țara cu cele mai multe „guri de foc” de pe Bătrânul Continent. În urmă cu aproape șase ani, Islanda a fost în stare de alertă după ce două cutremure cu magnitudini de 4,5 grade pe scara Richter, cele mai puternice din ultimii 40 de ani, au zguduit atunci craterul vulcanului Katla.

Deși „doarme” de mai bine de un secol, acesta le-a dat și încă le dă mari bătăi de cap vulcanologilor islandezi din cauza faptului că, în cazul unei erupții, consecințele ar putea fi de-a dreptul catatrofale. În cele ce urmează ne-am propus să-ți oferim cele mai interesante informații și curiozități despre vulcanul Katla.

Vulcanii: ce sunt și de ce erup

Oamenii din Antichitate credeau că vulcanii se află sub controlul zeilor. De altfel, cuvântul „vulcan” provine de la zeul focului cu același nume din mitologia romană, aflăm de pe site-ul National Geographic. Termenul de „vulcan” se referă la acea deschidere de la suprafața unei planete, care permite evacuarea unor materiale mai calde decât mediul înconjurător ce se află în interiorul său. Altfel spus, vulcanul este o formațiune geologică de formă conică, ce este creată prin acumularea de materiale rezultate în urma erupției magmei.

Aceasta provine dintr-un focar care se află la adâncime în manta sau în scoarța unui corp ceresc și iese la suprafață printr-o deschidere, care poartă denumirea de ventră vulcanică. În același timp, trebuie spus că magma vulcanică este un amestec lichid, care conține minerale topite, gaze și fragmente de diferite roci care, odată ajunse la suprafață, formează lava. Conul vulcanului, cunoscut și sub numele de vârf al vulcanului, se formează ca urmare a ridicării scoarței sub presiunea gazelor și a magmei. De asemenea, materiile topite și incandescente vor ieși la suprafață printr-un așa-numit crater, care poate avea forme și dimensiuni diferite.

De câte feluri sunt erupțiile vulcanice

Termenul de erupție vulcanică descrie fenomenul prin care magma ajunge la suprafață și se produce în momentul în care scoarța terestră cedează chiar și la cea mai mică presiune. Punctele slabe din scoarță sunt niște fisuri care apar la limitele dintre plăcile tectonice continentale.

Adesea, o erupție vulcanică este însoțită și de mișcări seismice, emisii de gaze, nori de cenușă, bombe vulcanice și lavă. Aceste fenomene sunt de două feluri: efuzive și explozive. Prima categorie se referă la erupții silențioase, care scot lava bazaltică la suprafață cu o viteză redusă. În cea de-a doua categorie intră erupțiile explozive violente, care aruncă la suprafață materialele vulcanice din interiorul vulcanilor pe distanțe foarte mari.

În același timp, este important de știut că lava poate să fie săracă în silicat, dar extrem de periculoasă în momentul erupției pentru toți cei care locuiesc în apropierea vulcanului. În ceea ce privește fenomenul propriu-zis de erupție, acesta poate să înceapă cu un jet fierbinte de gaze și de vapori de apă, urmat de expulzarea materialelor solide de diferite dimensiuni. Apoi, lava poate să înceapă să curgă sub forma unor torenți ori a unor șuvoaie de foc pe marginile craterului.

Felul în care un vulcan poate să erupă depinde întotdeauna de compoziția lavei, dar și de cantitatea de gaze pe care acesta o conține, mai notează sursa citată anterior.

În Islanda au loc erupții o dată la 4-5 ani

Islanda este o țară insulară situată în nordul continentului european, între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Din punct de vedere geografic, este poziționată de-a lungul limitei dintre plăcile tectonice a Dorsalei Atlantice, o fisură care separă placa tectonică eurasiatică de cea nord-americană. Din această cauză, în Islanda se produce în medie o erupție la fiecare patru-cinci ani, iar mişcarea acelor plăci tectonice este parţial responsabilă pentru activitatea seismică din această parte a lumii.

Katla este unul dintre cei mai activi vulcani din Islanda

În schimb, fisurile și activitatea vulcanică sunt cauzate de desprinderea lentă a celor două plăci tectonice. De asemenea, trebuie spus că erupțiile vulcanice din Islanda oferă o perspectivă clară asupra geologiei active și a vulcanilor de aici. Aceștia sunt, pe de-o parte, una dintre cele mai frumoase atracții turistice islandeze, iar pe de altă parte sunt responsabili și pentru formarea gheizerelor, încălzirea izvoarelor termale, precum și pentru toată energia geotermală care este folosită de islandezi.

Oameniii de știință susțin că, în acest caz, este vorba despre o retrezire a regiunii Reykjanes, unde nu au mai avut loc erupții vulcanice de aproximativ 800-900 de ani. De asemenea, ei spun că s-ar putea să fim martori la începutul unei noi perioade de erupții vulcanice, care ar urma să se producă în toată țara, relatează Iceland Tours.

Totuşi, problema principală a Islandei ţine de efectele produse de schimbările climatice deoarece gheţarii de aici au început să se subţieze şi să se retragă, contribuind la creşterea nivelului apei. O eventuală erupţie a vulcanului Katla ar topi gheaţa depozitată în calderă, făcând ca zeci de miliarde de litri de apă să se scurgă pe coasta de est a Islandei spre Oceanul Atlantic.

Unde este situat vulcanul Katla

Katla este un stratovulcan vechi de aproximativ 800.000 de ani, care se află în zona vulcanică de vest din sudul Islandei. Cel mai înalt vârf se află la o altitudine de 1.512 metri deasupra nivelului mării și este parțial acoperit de ghețarul Mýrdalsjökull. Katla are un crater de formă ovală cu un diametru de aproximativ 10 kilometri, care îl face unul dintre cei mai mari vulcani islandezi. Specific acestui vulcan este faptul că produce magmă bazaltică. Aceasta are o vâscozitate redusă și conține concentrații mici de gaze, ceea ce face ca, de obicei, să nu provoace erupții explozive.

Cu toate acestea, în momentul în care magma ascendentă intră în contact cu gheața de deasupra ghețarului, gheața este vaporizată. Acumularea rezultată a presiunii gazelor sub ghețar poate să provoace o erupție explozivă de abur și de cenușă. Un însemnat strat de cenușă depus în Atlanticul de Nord și în toată Europa cu aproximativ 12.000 de ani în urmă este atribuit de oamenii de știință unei erupții masive a vulcanului Katla, potrivit Britannica.

Istoria erupțiilor vulcanului Katla

Katla este unul dintre cei mai activi vulcani din Islanda. De-a lungul istoriei, au fost documentate între 16 și 20 de erupții între anii 930 și 1918, la intervale de 40-80 de ani. Unele dintre acestea au fost precedate sau au avut loc în același timp cu erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull, care este situat la o distanță de aproximativ 25 de kilometri spre vest.

La o altă erupţie, cea din 1755, volumul apei provenite din topirea gheţarilor a fost egal cu volumul obţinut din combinarea celor mai mari fluvii din lume. În ultimii 106 ani nu a mai fost înregistrată nici o erupție semnificativă. Erupțiile mai mici care au fost consemnate în 1955, 1979, 1999 și 2011 nu au rupt capacul de gheață și nici nu au produs nori de cenușă. Cu toate acestea, o parte din gheața care acoperă vulcanul s-a topit și a provocat inundații.

Ultima erupție puternică a vulcanului Katla datează din anul 1918, potrivit Perlan.is. Aceasta a fost caracterizată de o activitate explozivă în urma căreia a fost aruncată în aer, timp de peste o lună, de cinci ori mai multă cenușă comparativ cu erupția vulcanului Eyjafjallajökull, care a paralizat traficul aerian în Europa în 2010.

Ghețarul Mýrdalsjökull care acoperă Vulcanul Katla

În același timp, imensele „lahars” (n.n. – fluxuri de noroi vulcanic) care au rezultat din topirea ghețarului au provocat inundații devastatoare, care au mărit suprafața coastei de sud a Islandei cu cinci kilometri. Ulterior, marea a distrus o parte din noua porțiune de uscat.

Curiozități despre vulcanul Katla

Numele „ Katla” înseamnă „ceainic” în limba islandeză.
Katla una dintre cele mai mari surse vulcanice de dioxid de carbon de pe Terra. Specialiștii spun că acest vulcan este responsabil de până la 4% din totalul emisiilor vulcanice de CO2 la nivel global, notează Adventures.is.
Sub ghețarul Kotlujokull există o peșteră naturală de gheață care poate fi vizitată pe tot parcursul anului.
Vulcanologii islandezi spun că, în cazul unei noi erupții a Katla, s-ar produce o explozie precum cea din urmă cu 14 ani a vulcanului Eyjafjallajökull, doar că de o magnitudine mult mai mare, care s-ar putea solda cu moartea a peste 200.000 de oameni.
Dacă s-ar produce o erupție violentă a vulcanului Katla, temperaturile din Europa ar scădea cu circa 3˚C pentru mai mulți ani, ceea ce ar cauza hipotermie în masă, distrugerea recoltelor de pe continent și trafic aerian paralizat pentru câteva săptâmâni, dacă nu chiar luni, scrie Daily Mail. Predicțiile sunt bazate pe o erupție similară din sistemul vulcanic Laki, aflat la aproximativ 36 de kilometri nord-vest de Katla, în 1783. Acea explozie a ucis o cincime din populația Islandei.
Vík í Mýrdal este un orășel situat la 26 de kilometri de vulcanul Katla. Acesta a devenit o destinație turistică populară datorită celebrei plaje cu nisip negru din zonă. Vizitatorii nu știu, însă, că vulcanul reprezintă un real pericol pentru această localitate care numără puțin peste 800 de locuitori.
Zona din jurul vulcanului Katla a servit drept decor pentru mai multe filme de la Hollywood. Cele mai importante producții filamte în zonă au fost „Rogue One: A Star Wars Story” și „Game of Thrones”.

Citeşte şi despre Vulcanul Fagradalsfjall din Islanda – localizare, istoria erupțiilor, curiozități!

  

  

Please follow and like us:
Pin Share