Arheologii români au realizat o serie de descoperiri valoroase pe traseul Sibiu-Pitești, parte a Autostrăzii A1, aducând la lumină vestigii din diverse perioade istorice. Aceste descoperiri, coordonate de Corina Borș, arheolog și coordonator al lucrărilor de arheologie preventivă, includ obiecte și rămășițe datând de acum 2.500 de ani, din Evul Mediu, dar și din perioada Primului Război Mondial (1914-1918).
Vestigii arheologice și importanța lor istorică
În cadrul primelor lucrări de diagnostic arheologic din 2023, au fost identificate și delimitate șapte situri arheologice și opt zone de atenție pe traseul viitoarei autostrăzi. Acestea se află în zonele Valea Topologului, Sălătrucu – Perișani și Valea Băiașului, zone anterior necunoscute în Repertoriul Arheologic Național sau în Lista Monumentelor Istorice.
Printre descoperirile remarcabile se numără vestigii din epoca bronzului, perioada târzie a primei epoci a fierului, epoca medievală și modernă, precum și din Primul Război Mondial. Un exemplu notabil este situl de la Bârseștii de Sus, unde au fost găsite structuri asociate meșteșugurilor legate de obținerea și prelucrarea fierului din secolul al XVI-lea. Aceste descoperiri includ arme și unelte de fier, care sunt în prezent restaurate pentru a fi expuse la Muzeul Național de Istorie a României.
Cercetări arheologice și contribuții la înțelegerea istoriei locale
Cercetările au relevat și ocupări sezoniere din perioadele medievală și modernă, legate de activități de transhumanță. Aceste vestigii fragile oferă informații despre vechimea activităților culturale și economice din Valea Topologului și Țara Loviștei. Studiile de micromorfologie și geofizică, împreună cu datarea prin metoda radiocarbon, vor ajuta la înțelegerea evoluțiilor climatice și impactului lor asupra locuirii umane din zonă.
La Rudeni – Islaz, cercetările recente au adus noi informații despre grupul cultural Ferigile-Bârsești și locuirea medievală din secolele XVI-XVII. S-au cercetat șase tumuli funerari și mai multe complexe de tip gropi ritualice, precum și așezări medievale cu locuințe semiîngropate și cu fundație de piatră. Numărul mare de morminte și artefacte descoperite indică existența unei așezări extinse și bine închegate.
Impactul descoperirilor asupra cunoașterii istorice
Descoperirile arheologice preventive din situl Poiana – Clocotici au deschis oportunități pentru studierea unui habitat medieval montan, relevând existența unei comunități de țărani înstăriți din secolele XV-XVI. Situl de la Cepari „La stejari” a oferit informații valoroase despre grupul cultural Ferigile, demonstrând că aceștia aveau legături strânse și multi-generaționale cu locurile sacre și cimitirele din zonă.
Aceste descoperiri arheologice nu doar îmbogățesc cunoașterea istorică a regiunii, ci și evidențiază importanța lucrărilor de infrastructură în actualizarea „hărții arheologice” a României. Expunerea acestor artefacte în muzee va oferi publicului larg o privire detaliată asupra evoluției și diversității culturale din diferite perioade istorice ale acestei regiuni.
