Cât de legal va fi, de fapt, să te urci drogat la volan. Expert antidrog: „Magistrații nu pot stabili după ureche”

În contextul stabilirii unui prag de la care conducerea sub influența drogurilor intră sub incidența legii, punctele de vedere sunt de tot felul. În timp ce unii experți consideră că orice cantitate de substanță interzisă regăsită în organismul uman ar trebui să fie pedepsită, dacă se descoperă în timpul circulației pe drumurile publice, alții sunt de părere că un consum anterior nu ar trebui pedepsit, dacă în urma lui mai rămân doar urme de substanțe.

Cum afectează drogurile capacitatea de a conduce

Un întreg amalgam de informații circulă în aceste zile, după ce s-a hotărât ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă un prag pentru conducerea sub influența drogurilor, similar celui pentru băuturi alcoolice. Ziua decisivă ar fi trebuit să fie 11 noiembrie, însă ÎCCJ a decis amânarea pentru 9 decembrie. Această măsură este necesară, mai ales în contextul introducerii mai multor medicamente pe lista celor interzise la volan.

Problema ar fi una simplă în aparență pentru ÎCCJ: cine are în organism substanțe interzise peste pragul X decis de lege intră sub incidență penală. Potrivit problematicii sesizate de mai multe Curți de Apel din țară, nu este suficientă doar confirmarea prezenței unor astfel de substanțe pentru a intra sub incidența penală, fiind necesar un prag specific. Totuși, specialiștii și chiar legea însăși explică faptul că o concentrație importantă poate rămâne în corp chiar și la câteva zile bune de la consum.

O decizie din 2020 arată că „persoana care a consumat substanțe psihoactive se află sub influența lor chiar și atunci când modificările aduse funcțiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau ușor identificabile”, pentru că „orice substanță cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfășurarea în siguranță a unor activităţi care prezintă un grad ridicat de risc pentru sănătatea persoanelor, cum este, printre altele, şi cazul conducerii unui vehicul pe drumurile publice”. Mai exact, și dacă s-a drogat în urmă cu o săptămână, substanțele tot se află în organism, indiferent de cantitate, iar persoana în cauză nu are ce căuta la volanul unei mașini de orice fel, reprezentând un real pericol.

„Chestiunea de drept pusă în discuție este legată de întrebarea dacă este considerată a fi afectată  capacitatea de a conduce a unui șofer doar prin simpla prezență în organismul acestuia a drogurilor, indiferent de cantitatea lor. În lipsa acestor elucidări și a unui prag, fapta de a conduce sub influența substanțelor psihoactive pare a fi sancționată automat, la simpla depistare în organism a unor astfel de substanțe sau reziduuri de droguri. Dar lucrurile nu stau chiar așa”, a explicat, pentru FANATIK, expertul antidrog Cătălin Țone.

Legea neclară va trebui creată pe bază științifică

Totul a pornit încă de la începutul anului 2024, când Curtea de apel Brașov a sesizat Înalta Curte să emită o hotărâre care să stabilească dacă este suficient ca în probele biologice (sânge și urină) să fie detectată prezența unor substanțe interzise, indiferent de cantitate, pentru ca influența asupra capacității de a conduce să fie pusă sub semnul întrebării sau dacă este necesar un prag anume de concentrație, stabilit printr-o modalitate științifică, prin care să se dovedească faptul că substanțele în cauză afectează direct capacitatea de a șofa.

Potrivit art. 336 Cod Penal, „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”. O pedeapsă similară se aplică și unei persoane care a fost prinsă drogată la volan, însă fără a exista și o concentrație anume de la care să pornească pedeapsa.

„Indiferent de cantitatea de drog care se identifică în mostrele biologice, în urma analizei de laborator, există soluția unei expertize complexe medico-legale ulterioare care va stabili dacă șoferul este sau nu sub influența substanțelor psihoactive. Consider că acest filtru e suficient, cu condiția ca sistemul de medicină legală să-și întărească structurile, din punct de vedere uman și tehnic, deoarece, la data actuală, capacitatea acestora este insuficientă față de amploarea fenomenului și depistările preliminare ale poliției”, mai susține Cătălin Țone.

Cum pot scăpa șoferii drogați de dosarul penal

Pe de altă parte, instanța de la Curtea de Apel Brașov a achitat, în 2022, un inculpat judecat pentru că a condus drogat. Scăparea lui? Faptul că i s-au găsit urme de substanțe psihotrope doar în urină, nu și în sânge, constituind, astfel, o situație atipică. În traducere liberă, inculpatul consumase la un moment dat substanțe, dar nu se mai afla „sub influența” lor, adică ele nu îi mai afectau capacitatea de a conduce.

Mai mult, se amintește și de norma metodologică din 2013 care spune că „probele biologice ce pot fi recoltate de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a drogurilor, sunt reprezentate prin sânge, pentru determinarea alcoolemiei şi prin sânge şi urină, pentru determinarea prezenţei în organism a drogurilor”. Deci, în cazul inculpatului mai sus menționat, faptul că urmele de droguri apăreau doar în urină, și nu și în sânge, lucru care i-ar fi periclitat capacitatea de a conduce, l-au salvat de la un dosar penal. Expertul antidrog ridică și o altă problemă, aceea de stabilire a unor praguri specifice în funcție de substanța consumată.

„Dacă ICCJ va decide, pe 9 decembrie a.c., instituirea unor praguri, consider că este obligatoriu ca acestea să se stabilească în urma unor cercetări științifice aprofundate pentru că un magistrat nu le poate stabili „după ureche”, fără a avea studiile și pregătirea necesare. De asemenea, ar trebui, în mod firesc, să se stabilească praguri pentru toate cele peste 1.000 de tipuri de droguri sau măcar pe categorii de substanţe, deoarece modul de acțiune asupra sistemului nervos central este cu totul altul și, prin urmare, influențarea capacității de a conduce este diferită. Tot în acest sens, trebuie să se stabilească și praguri pentru cocktailurile de droguri, deoarece este știut că acestea acționează diferit, în combinație, la nivelul sistemului nervos central (exemplu cocktailurile te tip „speed ball”)”, explică Țone pentru FANATIK.

Legea care le-ar putea „da voie” românilor să se drogheze

Din punct de vedere științific, lucrurile sunt simple. Potrivit cercetătorilor americani, în organismul unei persoane care consumă ocazional sau chiar pentru prima oară canabis rămân urme ale acestei substanțe circa 3-4 zile. Cei care consumă de mai multe ori pe săptămână înmagazinează substanța circa trei săptămâni, iar cei care consumă zilnic vor mai avea în organism canabis până la o lună. Desigur, cercetătorii menționează că durata existenței în organism depinde de metabolismul, greutatea și nivelul de hidratare al fiecărei persoane.

În sânge, drogurile nu rămân perioadă îndelungată, spre exemplu LSD-ul rămâne doar 3 ore, amfetamina 12 ore, cocaina 48 de ore, dar în urină perioada este mult mai lungă. Astfel de substanţe rămân însă în păr, în cele mai multe cazuri chiar şi 90 zile de la expunere.

O altă față a problemei se referă la starea de sevraj, care se instaurează la mai multe zile de abstinență. Deși persoana nu se mai află sub influența directă a substanțelor, iar cantitatea existentă să fie sub pragul legii, ea este afectată de lipsa acesteia, lucru, poate, la fel de grav, ce poate pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic. Mai mult, stabilirea acestui prag permite, practic, consumul de droguri într-o anumită cantitate, lucru paradoxal, în contextul luptei din țara noastră contra consumului de droguri.

„O altă problemă juridică ce se va naște în momentul instituirii pragurilor este legată de faptul că, în mod indirect, consumul de droguri se va tolera, în condițiile în care art. 22, din Legea 143/2000, prevede: “consumul de droguri aflate sub control național este interzis pe teritoriul României”. Existența pragurilor în câteva țări europene este legată de permisivitatea consumului recreațional de canabis, în special, regim juridic inexistent în România, ceea ce nu justifică adoptarea aceleiași măsuri. Consider că o problemă importantă ce ar trebui lămurită pentru combaterea traficului de droguri este aceea că în momentul identificării cu certitudine a drogurilor în organismul șoferului, cauza trebuie disjunsă la DIICOT pentru identificarea dealerului și a rețelei, în vederea probării activității infracționale și tragerea lor la răspundere penală”, a mai afirmat Cătălin Țone, expert antidrog.

Așadar, pentru a fi evitate confuziile, abuzurile sau alte întâmplări ce pot duce la condamnarea unei persoane care utilizează în mod conștient și responsabil substanțe ce pot avea efect psihotrop, este necesară setarea unui prag specific al concentrației de droguri ce pot exista în organism în momentul șofatului.

Please follow and like us: