”Haos în România: judecătorii constituționali opresc alegerile prezidențiale”, își titrează televiziunea publică germană ARD relatarea despre repetarea scrutinului prezidențial din România, decisă de CCR.
Portretul lui Călin Georgescu
”A venit călare și și-a dorit să devină în această duminică președintele României, țară membră a UE și NATO (…) Un admirator intransigent religios și de extremă dreapta al lui Putin”.
Nu se va întâmpla cum și-a dorit candidatul pentru că, spun autoritățile române, a avut ”sprijin generos din partea Rusiei, mai ales în social media”, explică prezentatoarea principalei retrospective a știrilor zilei difuzată vineri seară de ARD, Tagesthemen (Temele zilei).
”Pasul înapoi făcut acum de România, în timp ce alegerile erau în desfășurare, arată că țara este într-o stare de neliniște profundă”.
Radioul public german, Deutschlandfunk, vorbește despre o criză de încredere, după prezidențialele anulate, arată G4Media.
”Este un șoc, dar, în același timp, pentru populația democratică, și o ușurare”, a comentat, pentru difuzorul german, Raimar Wagner, coordonatorul Fundației Friedrich Naumann pentru România și Republica Moldova, apropiată de cercurile politice liberale de la Berlin.
”După șocul alegerilor prezidențiale”, partidele pro-europene au semnat un acord pentru formarea unei coaliții guvernamentale. ”Premierul Marcel Ciolacu a declarat deja că trebuie să formeze rapid un guvern și să convoace noul Parlament”, completează Deutschlandfunk.
În schimb, Frankfurter Allgemeine Zeitung, care caută să afle ”Cum a cucerit un radical de dreapta diaspora României”, vorbește despre temerea că dacă aceiași oameni rămân să guverneze, ”un alt candidat de dreapta extremă va avea șanse și mai mari”.
Pentru că, pe lângă ajutorul rusesc și de ”cultul salvator și legionar”, Georgescu a beneficiat și de contextul unei clase politice corupte într-o societate care ”a ieșit în stradă împotriva corupției nerușinate sub egida partidului post-comunist PSD” dar ale cărei speranțe au fost spulberate.
Ziarul conservator constată de la bun început că, folosind retorica populistă de dreapta, Georgescu ”a găsit teren fertil în societatea românească”.
Candidatul care ”i-a omagiat în 2022 pe aliatul român al lui Hitler, Ion Antonescu, și pe liderul fascist interbelic Corneliu Codreanu” (…) ”nu ridică niciodată vocea, nu își atacă adversarii și critică certurile” ceea ce reprezintă ”un stil neobișnuit pentru politica românească, de altfel, destul de dură”.
Süddeutsche Zeitung, ziarul apropiat de stânga social-democrată germană, recapitulează, într-o primă relatare despre cele petrecute în România, cum s-a ajuns în această situație, evocând deciziile succesive ale Curții Constituționale, acuzațiile de interferență a Moscovei și de încălcare a regulilor electorale.
Presa germană urmărește și descinderile polițiștilor români la locuințele unor presupuși apropiați ai lui Georgescu, pentru suspiciuni de ”mituirea alegătorilor, spălare de bani și manipulare a datelor”, scrie ziarul berlinez Tagesspiegel.
Operațiunea, amintește publicația, vine după ce îndoielile inițiale privind buna desfășurare a alegerilor fuseseră deja îndepărtate. Probe noi, făcute ulterior publice de Președinție, arată că în spatele candidatului aflat în frunte a funcționat ”o campanie de gherilă pe platforma video TikTok, cu influenceri manipulați, cu utilizarea algoritmilor, precum și cu peste 85.000 de atacuri cibernetice”.
