La începutul lunii mai, șeful diplomației UE, spaniolul Josep Borrell, a ținut o prelegere la Universitatea Oxford – ”Europa în fața a două războaie”. Borrell a spus că „diplomația este arta gestionarii dublelor standarde”.
”Nimic nu expune mai bine dublele standarde ale Europei decât decizia procurorului TPI Karin Khan de a emite un mandat de arestare pe numele premierului Benjamin Netanyahu și al ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant, alături de trei lideri Hamas. Ipocrizia Europei vine din faptul că liderii europeni au fost entuziasmați de decizia aceluiași procuror de a emite un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, însă nu mai acceptă acest lucru în cazul în care este vizat unul din echipa lor”, scrie Wolfgang Munchau, pentru Eurointelligence.
Alastair Crooke, fost oficial in spionajul britanic, fost diplomat european și consilier al lui Javier Solana pe când acesta era șef al diplomației UE, merge mai departe cu exemplificarea dublelor standarde ale Europei și Vestului, în general. Parafrazându-l pe Borrell, el vorbește despre cum ”gestionează” Europa niște realități la crearea cărora a contribuit: se aplică un dublu standard și se creează o ”narațiune” despre cum noi ”câștigăm” și ”ei pierd”.
”Recursul la o narațiune despre ”victorie” (în loc de a face ceva concret pentru această ”victorie”) pare o mișcare inteligentă, însă creează niște incertitudini care pot avea consecințe dezastruoase”, scrie Crooke. ”Spre exemplu, președintele Macron recurge în mod deliberat la amenințări cu trimiterea trupelor NATO în Ucraina, iar asta a făcut ca Rusia să se pregătească pentru un război pe scara larga cu NATO și a accelerat și ofensiva în Ucraina. În loc să descurajeze Rusia – așa cum a intenționat Macron – s-a ajuns la situația în care Putin avertizează că îi va ucide pe invadatorii NATO. Până la urmă, strategia lui Macron nu a fost deloc inteligentă”.
În timpul unei recente vizite in Uzbekistan, președintele Putin i-a acuzat pe liderii NATO că au provocat Rusia în Donbas, că au urmat opt ani de negocieri amăgitoare, timp în care Vestul a construit în Ucraina o armată puternică, cu scopul de a provoca Rusiei o înfrângere strategică pe câmpul de luptă, că această escaladare constantă poate duce la schimburi de lovituri cu rachete și chiar la un război nuclear între Vest și Rusia.
”Firește, unii vor spune că aceasta este narațiunea tipică a Rusiei și că, de fapt, Vestul a acționat rațional începând din 2014 și până acum, răspunzând la acțiunile Moscovei”, scrie Alastair Crooke. „Gândirea raționala este considerată calitatea definitorie a Vestului, moștenită de la Platon și Aristotel. Însă folosirea ei ca unealtă analitică exclusivă în înțelegerea evenimentelor geopolitice poate fi o eroare. Un asemenea instrument analitic nu poate pătrunde toate dinamicile și contextele istorice. Bazându-se pe asemenea analize, diplomația amăgitoare a Vestului a distrus orice urmă de încredere a Moscovei în liderii europeni și a anulat orice dorință de a mai avea dea face cu ei”, scrie Crooke.
Vorbind despre decizia mai multor state NATO de a permite folosirea armelor trimise în Ucraina împotriva teritoriului rus recunoscut internațional, Putin a avertizat că statele care au furnizat aceste arme sunt deja în război cu Rusia. Dublul standard al aliaților Ucrainei este evident scrie Crooke: nu se poate susține că armele devin ”ucrainene” odată ce ajung în Ucraina, câtă vreme căutarea țintelor cu ajutorul sateliților, întreținerea armelor se face de către militarii NATO. În acest context, Putin a avertizat Vestul, scrie Crooke: ”Reprezentanții țărilor NATO – în special cele din Europa și în special țările mici – trebuie să știe cu ce se joacă”.
”Însă în Europa ideea de a lovi ținte din Rusia este prezentată ca una perfect rațională, chiar dacă se știe că asemenea lovituri nu vor schimba soarta războiului din Ucraina”, mai scrie Crooke.
Fostul diplomat european arata că aceleași duble standarde se aplică și în cazul Israelului. Vestul susține în toate forurile internaționale soluția cu două state, considerând că, în mod rațional, aceasta este în interesul Israelului. Pe de altă parte, premierul Netanyahu vorbește despre realitățile din Israel și teritoriile palestiniene în termeni biblici, despre o apocalipsă, despre ”Domnul care va purta război împotriva lui Amalek din generație în generație” (Exodul). Iar ministrul Benny Gantz, fost șef de al Statului Major și socotit un politician mult mai secular și mare rival politic al lui Netanyahu, nu este departe de viziunea Premierului. ”Gantz are o mentalitate religioasă. El vrea reînnoirea contractului dintre cetățeni și guvern și mobilizarea pentru un al doilea război de independență. În această nouă viziune, Israelul este la începutul unui război lung și sângeros pentru supraviețuire”, scrie cotidianul Haaretz.
”Pe scurt Gantz și Netanyahu nu sunt în tabăra occidentalilor seculari și liberali. Dacă Vestul insistă pe optica sa seculară și materialistă, va înțelege greșit realitățile de pe teren”, la fel ca în cazul Rusiei, scrie Crooke.
Marea întrebare este dacă Vestul va mai putea tolera viziuni ”neraționale” precum cea a guvernului Netanyahu, în timp ce ataca viziunea socotita la fel de ”nerațională” a regimului Putin.
Drama Occidentului, spune fostul ministru francez de Externe Hubert Vedrine, ține de faptul că ”este devorat de spiritului prozelitismului”. Despre ”religia” la care Vestul încearcă să convertească întreaga lume vorbește profesorul Michael Vlahos. El arată că stâlpii virtuții liderului lumii occidentale – America – sunt mesianismul, maniheimsul (America și aliații fiind doar ei Binele), milenarismul și misionarismul (acum, în numele unei religii civile americane, progresismul, care încercă să schimbe America și lumea prin niște doctrine aproape sacre, sponsorizate de stat: ”Teoria Critică a Raselor”, ”Diversitate, Egalitate și Incluziune”, ”Guvernanța Corporatistă, Socială și de Mediu”). Vârful de lance al acestei noi religii seculare sunt câteva grupuri protejate și promovate de stat: feminiștii, minoritățile rasiale (care devin majorități) și comunitatea LGBT, care au format o coaliție politică „intersecțională” ce va fi susținută de stat atât timp cât agenda ei este realizabilă.
”Îndemnul Sfântului Pavel de a merge și a creștina toate popoarele a devenit „mergeți și răspândiți drepturile omului în toata lumea”… Iar acest prozelitism este tipărit în ADN-ul nostru. Până și cei mai puțin religioși, până și ateii simt acest impuls, chiar dacă nu știu exact de unde vine. Cea mai profundă întrebare la care Vestul trebuie să răspundă este dacă este capabil să accepte alteritatea – să trăiască împreună cu alții și să-i accepte așa cum sunt – un Vest care să nu mai caute să facă prozeliți și care să nu mai fie intervenționist. Nu avem de ales. Nu vom deveni stăpânii lumii care va veni. Prin urmare, suntem obligați să gândim în perspectivă, să imaginăm o altă relație între Vest și faimosul Sud Global. Și se ce se va întâmpla dacă nu vom accepta această idee? Ei bine, în acest caz vom fi marginalizați în continuare, tot mai rupți de lume și tot mai disprețuiți din cauza complexului nostru de superioritate”, spune Hubert Vedrine.
The post Cum va supraviețui Vestul într-o lume în care nu va mai fi stăpân? appeared first on Cotidianul RO.
