Cutremur în zona Vrancea, duminică după-amiază. Este cel mai mare seism după cel de 5,4, din 16 septembrie

Un cutremur cu magnitudinea 3,5 s-a produs duminică după-amiază în judeţul Vrancea, seismul având epicentrul în zona cunoscut sub numele de regiunea seismică Vrancea. Cutremurul s-a produs la ora 15.23, la o adâncime de 132 km.

Cutremurul din 16 septembrie rămâne cel mai puternic produs în România în 2024

Cutremurul de duminică a fost cel mai mare produs în zona Vrancea după cel cu magnitudinea de 5,4 produs în 16 septembrie şi care a fost cel mai mare consemnat anul acesta pe teritoriul României.

Epicentrul cutremurului a fost localizat la 46 km vest de Focșani, 61 km nord de Buzău, 66 km est de Sfântu-Gheorghe, 76 km est de Brașov şi 92 km nord-est de municipiul Ploiești.

Institutul Naţional pentru Fizica Pământului reaminteşte că zona Vrancea este cea mai importantă zonă seismică cu potenţial distructiv de pe teritoriul României. De altfel, cutremurele de adâncime intermediară se produc numai în zona Vrancea.

Periculozitatea acestor tipuri de cutremure creşte direct proporţional cu creşterea magnitudinii, deoarece ca urmare a modului de propagare a undelor seismice pot fi generate efecte distructive pe o suprafață de până la câteva sute de kilometri depărtare.

În ultimii 500 de ani seismologii au identificat aproximativ 2-3 cutremure majore pe secol în zona Vrancea. Cea mai veche referință despre un cutremur produs pe teritoriul actual al României datează din anul 455, dar cel mai vechi dintre cutremurele a cărui dată se ştie cu certitudine s-a produs pe 29 august 1471.

Acest cutremur produs în vremea domniei lui Radu cel Frumos în Valahia, a fost simţit şi în Moldova, Crimeea şi Transilvania. Conform Cronicii Mănăstirii Melk (Austria), aproape toate casele din Braşov au fost distruse, iar coşurile de fum şi o bună parte a zidurilor cetăţii s-au prăbuşit.

Pe 11 iunie 1738 a avut loc tot în Vrancea un seism devastator, cu magnitudine de 7,7. Bucureştiul a suferit atunci mari stricăciuni. “Palatul Domnesc (Curtea Veche) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat o multime de case si biserici, s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni; într-un loc din apropierea orasului, pamantul s-a crapat si s-a facut o groapa adanca, au sunat singure clopotele bisericilor şi omul abia se mai ţinea pe picioare”, se arăta în cronicile vremii.

Nu mai puţin de 11 mănăstiri s-au dărâmat în Moldova, iar turnul uneia dintre ele, care era în construcţie, s-a prăbuşit şi a îngropat 15 zidari sub dărâmături.

Please follow and like us: