Deficitul bugetar se adâncește: Provocări economice și măsuri de urgență

Proiecțiile pentru luna septembrie sugerează o posibilă depășire a pragului de 5% din PIB, având în vedere impactul majorării pensiilor și veniturile sub medie ale ANAF. În această lună, ANAF planifică să colecteze aproximativ 34,5 miliarde de lei, comparativ cu 46 miliarde de lei estimativ pentru octombrie. Majorarea pensiilor, care presupune un efort suplimentar de aproximativ 10 miliarde de lei în ultimele patru luni ale anului, va amplifica presiunea asupra bugetului.

În contextul acestui deficit crescut, Guvernul a anunțat o serie de măsuri pentru a aduce venituri suplimentare și a reduce cheltuielile. În august, au fost discutate măsuri pentru creșterea veniturilor ANAF cu 5 miliarde de lei și pentru reducerea cheltuielilor cu alte 5 miliarde de lei. Până în prezent, a fost adoptată o ordonanță privind amnistia fiscală și reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar, cu un impact estimat de 2 miliarde de lei.

Ordonanța preconizează venituri suplimentare de aproximativ 9 miliarde de lei în acest an, cu un impact negativ de 1,1 miliarde de lei pentru anul următor. În termeni de deficit ESA, impactul este de 7,9 miliarde de lei în acest an.

În plus, Ministerul Finanțelor a revizuit planul de împrumuturi pentru 2024, majorându-l de la 181 miliarde de lei la 217 miliarde de lei. Această ajustare este motivată de necesarul de fonduri pentru acoperirea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei existente și prefinanțarea necesarului pentru 2025. Din această sumă, 94,4 miliarde de lei sunt destinate refinanțării datoriilor vechi, iar 122,6 miliarde de lei vor acoperi deficitul și prefinanțarea pentru anul următor. Acest plan de împrumuturi stabilește un nou record, depășind împrumuturile de 203 miliarde de lei realizate în 2023.

Un deficit bugetar ridicat, cum este cel de 4,53% din PIB al României, are mai multe implicații pentru economie:

1. Îndatorare crescută: Deficitul bugetar indică faptul că guvernul cheltuiește mai mult decât încasează din venituri. Pentru a acoperi acest deficit, guvernul trebuie să se împrumute, ceea ce duce la creșterea datoriei publice. O îndatorare mare poate duce la costuri mai mari pentru serviciul datoriei și poate reduce flexibilitatea fiscală în viitor.

2. Costuri de împrumut mai mari: Pe măsură ce deficitul crește, riscul asociat împrumuturilor guvernamentale crește, ceea ce poate duce la creșterea dobânzilor. Investitorii pot solicita dobânzi mai mari pentru a compensa riscurile suplimentare, ceea ce poate crește costurile de împrumut și pentru alte sectoare ale economiei.

3. Inflație: Deficitul bugetar mare poate contribui la presiuni inflaționiste. Dacă guvernul finanțează deficitul prin emiterea de monedă, acest lucru poate duce la o creștere a ofertei monetare și, în cele din urmă, la inflație.

.4 Echilibrul extern: Un deficit bugetar mare poate influența negativ balanța de plăți. Dacă deficitul este finanțat prin împrumuturi externe, acest lucru poate duce la o creștere a datoriei externe și poate afecta echilibrul comercial al țării.

5. Încrederea investitorilor: Un deficit bugetar crescut poate reduce încrederea investitorilor în stabilitatea economică și financiară a țării. Aceasta poate duce la scăderea investițiilor externe și poate afecta negativ creșterea economică pe termen lung.

6. Politici fiscale: Guvernele pot fi nevoite să implementeze măsuri de austeritate sau să crească impozitele pentru a reduce deficitul. Aceste măsuri pot avea efecte adverse asupra economiei, inclusiv asupra creșterii economice și a nivelului de trai.

7. Impact asupra consumatorilor: Creșterea impozitelor și reducerile de cheltuieli publice, în încercarea de a reduce deficitul, pot duce la o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor și pot afecta negativ nivelul de trai