Editorial Cornel Dinu. Debut de vis la EURO 2024: am făcut instrucție cu Ucraina aflată în permisie, care ne-a luat la preț de matineu

Editorial Cornel Dinu. Debut de vis la EURO 2024: am făcut instrucție cu Ucraina aflată în permisie, care ne-a luat la preț de matineu

Din aliați în groaznicul război tembel cu RuSSia, iată-ne adversari în primul joc al grupei E la EURO 2024 cu nu întotdeauna prietenă Ucraina, istoricii știu ce spun… Noi trecând victorioși și întorcându-ne fugăriți în Al Doilea Război Mondial prin câmpiile mănoase ale acelorași granițe călcate azi fără milă de bandele psihopatului putin.

Editorial Cornel Dinu. Debut de vis la EURO 2024: am făcut instrucție cu Ucraina aflată în permisie, care ne-a luat la preț de matineu

Cu 40.000 de români, plecați de mai mult timp la mai bine sau veniți acum de la „binele” din țărișoară, nici nu mai contează câți și câți, aveam impresia că jucăm „acasă”. Chiar dacă Ucraina și-a arătat capacitatea posesiei cam 25 de minute în care au jucat numai ei, 70%-30% și, atenție, 137 de pase complete față de 34 ale noastre…

Dar posesia lor a fost lentă, previzibilă și s-a exprimat prea mult prin mingii lungi, aruncate spre, ca să treacă peste blocul nostru defensiv. Foarte bine așezat pe teren, acesta a oprit viteza combinativă prin care era recunoscută școala ucraineană de fotbal.

Ca o consecință, la o încurcătură de pase între Matviyenko și Lunin sub presingul lui Drăguș, mingea ajunge de la portarul lui Real Madrid la Dennis Man, care i-a pasat lui Nicolae Stanciu și „căpitanul” naționalei noastre torpilează casa păianjenilor ucraineni cu un trasor imparabil pentru cinci Lunini, d-apăi pentru unu…

Surprinși, ucrainenii se miră năuci, se mișcă tot previzibili, cu viteza luminii stinse. Și România iese la joc, dezinvolt, găsește izvorul de apă vie a jocului, cum spun basmele noastre, își ia inima-n dinți și soarta-n picioare și echilibrează disputa.

Mai mult de-atât, după doar amenințări ale porții noastre, apărată de veteranul Florin Niță, care n-a avut probleme nici cu Mudryk (Chelsea), nici cu Dovbyk (Girona, golgheterul din La Liga), nici cu alt „albastru”, Stanciu recidivează cu o „transversală” direct din corner.

…Și conducem meritat la pauză, nevisat recunoașteți, cine zice că a crezut… minte, dovedindu-ne echipa mai inteligentă tactic, meritul pornind de la Edi Iordănescu, filtrându-se apoi prin toți „gălbiorii” de pe teren.

…Și o concluzie certă după prima repriză. Jocul bine coordonat, realist, al unei echipe, poate depăși un adversar superior din punct de vedere valorilor care o compun în relativa bursă a jucătorilor de fotbal.

Editorial Cornel Dinu. Rebrov, Șevcenko, nu mai spun de Mudryk sau Dovbyk, n-au înțeles niciun moment ce i-a „lovit”

Începutul reprizei a doua este fulminant pentru tricolorii unicolori. În minutul 53, Răzvan Marin șutează „un șiret plin” din afara careului mare, de la vreo 25 de metri, mingea trece pe sub mâinile lunaticului Lunin, mascat, ce-i drept, și avem „cel mai periculos scor”: 2-0.

Și ca să scape de orice… periculozitate a tabelei, după numai 4 minute, se face un de neînchipuit înainte de meci 3-0. Scor de forfait după ce Denis Drăguș reia în plasă, din 3 metri, pasa ideală a lui Dennis Man, aflat la al doilea assist.

Se fac schimbări în ambele tabere, ucrainenii evoluează de parcă ar cere pace. La 0-3 fețele jucătorilor, ale staff-ului tehnic în frunte cu Serhii Rebrov, ale conducerii federației cu „vârful” Andrii Șevcenko sunt siderate. Nu înțeleg ce li se-ntâmplă, nu așa „trebuia” să se-ntâmple, „Unde joacă, moi brati, ăștia?! …Că n-am prea auzit… ” …e clar că ne-au cam luat la preț de matineu, erau siguri că nu le putem întoarce „frontul”.

…Și-așa au ajuns să tragă primul șut pe poarta lui Florin Niță (din cele două totale) în minutul 77, ceea ce nu cred că s-a mai întâmplat vreodată în istoria acestei relativ tinere echipe naționale.

Editorial Cornel Dinu. Când e de lăudat, Edi Iordănescu trebuie lăudat, când e ied încăpățânat e… Iedi

Cred că atuurile principale, decisive ale jocului nostru, foarte bine gândite de Edi Iordănescu – când e de lăudat, trebuie lăudat, când e ied încăpățânat e… Iedi – au fost așezarea echipei și compensarea perfectă a zonelor, blocând astfel construcția adversă, precum și o presionare la timp, agresivă pe purtătorul de balon advers. Iar mijlocul nostru a fost mult mai rapid, mai mobil decât al lor.

Românii au dominat Münchenul, de care rușii nu ne-au lăsat să ne apropiem în Al Doilea Război Mondial… de fapt n-au lăsat pe nimeni să le ia „trofeul suprem”. Cred că a fost unul dintre cele mai remarcabile rezultate ale echipei noastre naționale, să dea Domnul să dureze starea de grație la care a dus Edi Iordănescu „grupul”.

Editorial Cornel Dinu. Înfrângerea surprinzătoare a Belgiei în fața Slovaciei a dinamitat grupa E

Urmărind și a doua partidă a grupei noastre, în care, pentru unii, a fost surprinzătoare victoria muncitoarei Slovacia în fața alintatei Belgia, cred că lupta pentru calificare va fi infernală. Apreciem fără rezerve prestația echipei naționale, dar ne va fi mult mai greu cu Belgia și Slovacia după rezultatul de luni seară.

Fosta jumătate estică a Cehoslovaciei până la 1 ianuarie 1993, cu majoritatea jucătorilor evoluând „afară”, doar vreo cinci, șase venind din campionatul intern, are acum visuri de calificare. Iar „dracii roșii” vor face pe dracu-n patru să ne învingă pentru că altfel intră în vacanță.

Unde mai pui că poate se întoarce din permisie și Ucraina în lupta pe viață și pe moarte pentru calificare în meciurile rămase. Ne place, nu ne place, există posibilitatea ca după a doua etapă a grupei să fie toate echipele cu câte 3 puncte și atunci să vezi ori la bal, ori la spital în ultimele partide.

Editorial Cornel Dinu. Să credem în inspirația lui Edi Iordănescu, în dăruirea exemplară, disciplina tactică desăvârșită și truda epică a tricolorilor, în corectitudinea arbitrilor, în mângâierea lui Dumnezeu…

Oricum, victoria noastră, imprevizibilă, mai ales la acest scor de forfait, în fața Ucrainei, după un joc-revelație de mult timp așteptat, indiferent de „ce-o să fie, ce-o să fie”, vorba unui celebru pamflet al marelui Constantin Tănase, cu Belgia și Slovacia, ne dă șanse măcar pentru locul 3… nici nu știu cum să spun mai bine: Doamne ferește sau Doamne ajută… care ne-ar putea aduce calificarea… n-or fi alte 4 locuri 3 mai productive din cele 6 grupe. Și nu ne-om prăbuși noi pe acel loc 3…

Deci, așadar și prin urmare, în grupa noastră, lupta pentru calificare a ajuns o luptă sălbatică, corp la corp, la baionetă, rezultatele „inverse” calculelor hârtiei din prima etapă dând peste cap orice scenariu „logic”, că d-aia-i frumos fotbalul. Ades imprevizibil, nu i se spune aiurea „sportul rege”.

Să credem, zic, în inspirația lui Edi Iordănescu, în dăruirea exemplară și disciplina tactică desăvârșită, în truda epică a tricolorilor, în corectitudinea arbitrilor, în mângâierea lui Dumnezeu, în șansa noastră de a ne mai chinui corzile vocale de bucurie. România ale, România ale, România ale, hop, hop, hop!!!