„Epopeea” lui Radu Mazăre în Justiție: trei dosare de corupție, 14 ani de procese și prejudicii nerecuperate de peste 100 milioane de euro

Mazăre mai avea pe rolul instanțelor un dosar, cel legat de construirea cartierului „Henri Coandă”, de care a scăpat prin prescripția faptelor. Mazăre își încheie astfel lungul șir de procese pentru abuz în serviciu și luare de mită care au început în 2008 și s-au terminat în 2022. Pe scurt, Radu Mazăre a executat efectiv 5 ani de pușcărie, iar din prejudiciile de sute de milioane de euro a achitat doar o mică parte.

Prejudiciu: 114 milioane de euro

Reamintim că Radu Mazăre s-a ales cu o pedeapsă de 9 ani de pușcărie, rezultată din contopirea a două condamnări: 

5 ani de închisoare în „dosarul Polaris”, pentru luare de mită și conflict de interese, decizie definitivă pronunțată pe 3 februarie 2022 de Înalta Curte. Instanța supremă i-a confiscat lui Mazăre 3,4 milioane de lei.
9 ani de închisoare în „dosarul Retrocedărilor”, pentru abuz în serviciu în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat, pronunțată pe 7 februarie 2019 de Înalta Curte. Prejudiciul: 114 milioane de euro.

Cum a scăpat Radu Mazăre din pușcărie fără să plătească prejudiciul

Pe scurt, pe Radu Mazăre l-a ajutat faptul că lui i se aplică vechile dispoziții ale Codului penal (n.r. – din 1969), care îi dau vocația la liberare condiționată fără să plătească prejudiciul.

Noul Cod penal (n.r. – din 2014) prevede în mod expres achitarea de către condamnat a obligațiilor civile pentru a beneficia de liberarea condiționată.

Cererea de liberare condiționată a lui Radu Mazăre a fost soluționată cu aplicarea dispoziţiilor vechiului Cod penal, deoarece de la data comiterii faptelor (2002 – 2005) până la condamnare (2019) a avut loc o succesiune de legi (noul Cod penal a intrat în vigoare în 2014), astfel că i se aplică legea mai favorabilă

„În analiza concretă a legii penale mai favorabile, instanţa constată că, deşi fracţiile de pedeapsă obligatoriu de executat au rămas neschimbate, art. 100, alin. 1 din (noul – n.r.) Cod penal prevede suplimentar faţă de Codul penal din 1969 condiţiile executării pedepsei în regim deschis sau semideschis, respectiv a îndeplinirii integrale a obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare. În consecinţă, (…) prin raportare la condiţia îndeplinirii integrale a obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanţa reţine Codul penal din 1969 ca fiind legea penală mai favorabilă deţinutului, în funcţie de aceasta urmând a se analiza pe fond cererea de liberare condiţionată”, se arată în expozitivul motivării.

Avocații lui Radu Mazăre au arătat că „deşi art. 59 VCP nu prevede condiţia achitării prejudiciului, acesta a achitat în integralitate toate cheltuielile judiciare şi parte din obligaţiile civile impuse acestuia prin decizia de condamnare”. Documentul instanței nu face referire exactă la ce sumă a plătit Radu Mazăre.

Dovada că Radu Mazăre nu și-a plătit mare parte din prejudiciul din Dosarul Retrocedărilor este procesul civil deschis împotriva acestuia chiar de Primăria Constanța.

Pe data de 6 februarie 2024, Înalta Curte a restituit spre rejudecare la Curtea de Apel Constanța dosarul civil în care Primăria Constanța cere despăgubiri de 2,8 milioane de dolari de la fostul edil Radu Mazăre, de la fostul șef al Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, și de la alți 7 condamnați din „dosarul retrocedărilor” de pe litoral.

Cât a executat efectiv Radu Mazăre din pedeapsa de 9 ani de închisoare

Libertatea a consultat motivarea Judecătoriei Sectorului 4 (JS4) din data de 17 aprilie 2024, în care instanța de fond a explicat de ce i-a respins cererea de liberare condiționată a lui Radu Mazăre. Motivarea JS4 are două părți: expozitivul motivării, în care instanța trece în revistă argumentele invocate de avocații lui Radu Mazăre pentru admiterea cererii de liberare și dispozitivul – în care judecătorul argumentează de ce i-a respins cererea.

Judecătoria Sectorului 4 (JS4) a reținut că Radu Mazăre a început să execute pedeapsa la data de 8.05.2019, urmând ca acesta să o finalizeze la termen pe data de 14.12.2027.

Din această pedeapsă, instanța i-a scăzut lui Radu Mazăre zilele câștigate prin muncă, prin participarea la activități educaționale în penitenciar, precum și cele obținute în baza recursului compensatoriu, adică cele considerate executate pentru că a stat în condiții improprii în pușcărie.

„Pedeapsa este egală cu 3.288 zile, iar pentru a putea deveni propozabil în vederea liberării condiţionate condamnatul trebuie să execute fracția obligatorie de 2/3 din pedeapsă, respectiv 2.192 zile, din care, în cazul în care munceşte, 548 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate şi 1.644 zile efectiv executate.
La data analizării situaţiei sale în comisie, petentul condamnat a executat un număr de 1.780 zile din pedeapsă, a executat arest preventiv/arest la domiciliu 85 zile, i se consideră ca executate ca urmare a activităților lucrative, de instruire școlară (…) 270 zile (din care 20 zile pentru absolvirea unui curs de calificare).
(Condamnatului – n.r.) I se deduc suplimentar 60 zile considerate ca executate în condiții necorespunzătoare, în total având 2.195 zile câștigate și executate”, se reține în expozitivul motivării JS4.

„Ora et labora”: Cum și-a petrecut Radu Mazăre timpul la Jilava

Avocații lui Radu Mazăre au arătat în cererea de liberare condiționată că acesta a muncit și a participat la programe educaționale și religioase în perioada în care s-a aflat în Penitenciarul Jilava.

Apărătorii au încercat să-l convingă pe judecător că Mazăre a avut un comportament exemplar în pușcărie, că acesta a muncit și s-a rugat – aproape întruchiparea devizei călugărilor benedictini: „ora et labora” (n.r. – rugăciune și muncă):

„Petentul a arătat că şi-a îndeplinit obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă, a fost recompensat, nu a fost sancţionat disciplinar, a participat la programe educaţionale şi sociale, a desfăşurat activităţi de deservire a unităţii.
Petentul a menţionat că a participat constant la activităţi cultural-educative de instruire, la numeroase cursuri, la activităţi de grup religioase sau liturgice desfăşurate de către preotul ortodox, cercuri de lectură, consiliere, cursuri de adaptare pentru viaţa instituţionalizată, programe şi activităţi de asistenţă socială, program de pregătire pentru liberare şi a solicitat în mod constant să participe la activităţi lucrative în toată perioada de încarcerare.
Prin urmare, s-a apreciat că petentul a dat dovadă de însuşire şi acceptare a regulilor de încarcerare, existând suficiente dovezi că s-a îndreptat, iar faptele comise constituie un aspect izolat în viaţa sa”, se arată în documentul citat.

Instanța de fond: „Trebuia şi putea să dea dovadă de mai multă stăruinţă”

În dispozitivul documentului citat, instanța a reținut însă că lucrurile n-au fost chiar așa, iar Radu Mazăre „trebuia și putea” să muncească mai mult:

„Cu privire la condiţia stăruinţei în muncă, disciplinei și dovezilor temeinice de îndreptare, instanţa nu contestă participarea, pe parcursul executării pedepsei, la mai multe activităţi educaționale, psihologice sau sociale în cadrul penitenciarului, după cum rezultă din caracterizarea aflată la dosarul cauzei în mare parte, însă o parte considerabilă a acestora au fost finalizate fără credite, petentul înregistrând inclusiv un abandon la un concurs tematic din anul 2019 şi două absenţe la două concursuri tematice din anul 2020, astfel că prin natura lor, aceste participări, singure, nu pot duce la modelarea unei atitudini de respectare a legii şi reeducare a deţinutului.
Totodată, instanţa observă că pe parcursul executării pedepsei petentul nu a fost niciodată sancţionat disciplinar şi a obţinut un număr de 25 de recompense, având per total o conduită pe care instanţa o apreciază orientată spre reintegrare socială.
Față de participarea la activităţi lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională, pentru care condamnatul a câştigat 270 zile (din care 20 zile pentru absolvirea unui curs de calificare) pe toată perioada executării pedepsei, petentul aflându-se în executarea pedepsei de aproximativ 5 ani, începând cu anul 2019, aprecierea instanţei este în sensul că acesta trebuia şi putea să dea dovadă de mai multă stăruinţă în muncă.
(…) Raportat la faptul că petentul se află la prima analiză şi la restul considerabil rămas de executat, pedeapsa expirând la termen la data de 14.12.2027, instanţa apreciază că la acest moment nu se justifică un act de clemenţă, neavând convingerea că acesta poate fi reintegrat social şi că prezintă suficiente garanţii care să susţină ideea că nu va continua să săvârşească infracţiuni”, se mai arată în dispozitivul hotărârii.

Trei megadosare ale lui Mazăre: „Retrocedările”, „Polaris” și „Henri Coandă”

Pe data de 27 mai 2024, Tribunalul Ilfov i-a admis lui Radu Mazăre contestația depusă împotriva hotărârii Judecătoriei Sectorului 4, care a decis ca fostul edil să mai stea în pușcărie cel puțin încă 9 luni.

Radu Mazăre este un „om liber”, deoarece nu mai are niciun dosar penal pe rolul instanțelor de judecată.

Pe data de 10 mai 2022, Înalta Curte a constatat intervenția prescripţiei și a dispus încetarea procesului penal față de Radu Mazăre și față de afaceristul Avraham Morgenstern, în Dosarul „Henri Coandă”.

Procurorii DNA au notat în rechizitoriu că Morgenstern i-ar fi dat lui Mazăre o mită de 175.000 de euro pentru a se asigura că firma lui, Shapir Structures, va câștiga licitația publică pentru construirea cartierului de locuințe sociale „Henri Coandă”.

O parte din bani au ajuns la fratele lui Radu Mazăre, Alexandru, care a primit o pedeapsă de 3 ani cu executare pentru complicitate la luare de mită.

Anterior, pe 3 februarie 2022, Radu Mazăre a primit 5 ani de pușcărie în Dosarul Polaris, alături de prietenul lui, afaceristul Sorin Strutinsky, condamnat și el la 5 ani de închisoare. În acest dosar, Mazăre fusese condamnat pe fond la 9 ani și 10 luni, dar în apel a reușit să își înjumătățească pedeapsa.

Iată acuzațiile DNA în Dosarul Polaris:

„În perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat peste 2 milioane euro, din care a primit 1 milion de euro şi 2.472.303 lei, de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.
„În perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la firma Polaris M Holding SRL, al cărei asociat şi administrator în fapt era deputatul Eduard Martin, peste 7 milioane de euro, pentru că a asigurat acestei companii câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului”, preciza DNA.

Pe 7 februarie 2019, Radu Mazăre a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la 9 ani de pușcărie în Dosarul Retrocedărilor din Constanța. Inițial, în vara anului 2017, Mazăre primise la Curtea de Apel București o pedeapsă de 4 ani cu suspendare.

Pe 28 octombrie 2008, Radu Mazăre a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte 36 de persoane, în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Constanţa.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, „adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro, dintre care 77,77 de milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa. 

Please follow and like us: