În Europa, în special în est, generațiile mai tinere au o atitudine mult mai negativă față de imigrație, comparativ cu generațiile mai în vârstă, relevă o analiză publicată de The Guardian.
Astfel, Gen Z și Millennials, adică persoanele născute între 1980 și 1997 și după, mai exact, tinerii, manifestă o atitudine anti-imigrație, generând temeri privind rezultatele europarlamentarelor din iunie.
Ce cred tinerii despre imigranți
Publicația britanică avertizează că tinerii ar putea spori sprijinul pentru partidele de extremă-dreapta în alegerile pentru Parlamentul European, urmând tendințele recente din Olanda, Finlanda, Suedia și Franța, unde tinerii au votat în număr mare pentru partidele naționaliste și eurosceptice.
Sondajele Eurobarometrului, analizate de The Guardian, au întrebat respondenții dacă au sentimente negative față de imigrația din afara Uniunii Europene. Răspunsurile au fost grupate pe categorii de vârstă: generația „baby boomers” (născuți între 1946 și 1964), generația X (1965-1980), millennials (1980-1997) și generația Z (după 1997).
Rezultatele indică o înăsprire a atitudinii față de imigrație în rândul tinerilor. În 2019, 32% dintre europenii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani aveau o atitudine negativă față de imigrație, procent care a crescut la 35% până la sfârșitul anului 2023. În grupa de vârstă 25-34 de ani, ponderea celor cu sentimente negative a crescut de la 38% la 42%. În anumite țări, în special în Europa de Est, au apărut noi decalaje generaționale în ceea ce privește imigrația.
De exemplu, în Slovenia, 35% din millennials declară că au sentimente „foarte negative” vizavi de imigrație, față de 31% dintre baby boomers, sugerând o creștere a opiniilor extreme în rândul tinerilor sloveni. În Franța, 50% dintre millennials prezintă o atitudine „negativă” față de imigrație, pondere mai mare decât în cazul generațiilor X și Z. În Polonia, 52% dintre cei din generația Z au o opinie anti-imigrație, comparativ cu 40% dintre millennials și generația X. Situații similare se regăsesc în Ungaria, Malta, Cipru și Finlanda.
Creșterea atitudinilor negative în rândul tinerilor europeni
Acest contrast puternic față de alte state membre ale UE, cum ar fi Spania, Italia și Germania, care au înregistrat scăderi constante ale atitudinilor negative în rândul tinerilor, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru alegerile europarlamentare de luna viitoare. Pe 19 mai, liderii extremei drepte din Europa, printre care Marine Le Pen (Franța), Viktor Orbán (Ungaria) și Giorgia Meloni (Italia), s-au întâlnit la Madrid în cadrul unei convenții organizate de partidul Vox din Spania și au lansat apeluri pentru colaborare înainte de vot.
Într-un mesaj video, Orbán a declarat că este timpul „ca patrioții să ocupe Bruxelles-ul”, acuzând actualii europarlamentari de „dezvăluirea imigrației ilegale masive”. Meloni a susținut că „ne aflăm în ajunul unor alegeri decisive. Este timpul să ne mobilizăm, să ieșim în stradă. Este timpul să ridicăm miza; este de datoria noastră să luptăm până în ultima zi.”
O temă specială de campanie pentru extrema dreaptă a fost pactul UE privind azilul și migrația, recent aprobat de Parlamentul European după ani de impasuri. Acordul stabilește centre de frontieră pentru reținerea persoanelor în timp ce cererile de azil sunt examinate și accelerează procedura de deportare. Acesta a fost criticat de extremiști pentru că nu ar fi suficient de dur. Oficialii din Polonia și Ungaria au anunțat că nu vor accepta relocarea imigranților pe teritoriul lor.
