Măsurile fiscale adoptate prin ordonanța trenuleț
Recent, Guvernul a introdus o serie de măsuri fiscale prin ordonanța trenuleț, estimate să aducă la buget circa 6,3 miliarde de lei. Acestea includ:
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, cu un impact de 1,4 miliarde de lei.
- Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, generând venituri suplimentare de 4,3 miliarde de lei.
- Reducerea pragului pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro începând cu 2025 și la 100.000 de euro din 2026, cu un impact de 0,6 miliarde de lei.
Taxa pe construcții speciale (fosta „taxă pe stâlp”) a fost redusă la 1%, dar parametrii finali vor fi stabiliți în urma discuțiilor cu mediul de afaceri. Această modificare lasă incertitudini legate de impactul bugetar total, estimările variind de la 1 miliard de lei (Ministerul Finanțelor) până la 4 miliarde de lei (Banca Mondială).
Reforme fiscale discutate, dar neadoptate
Ministerul Finanțelor a discutat cu Banca Mondială și Comisia Europeană mai multe măsuri de reformă fiscală, care în prezent rămân în faza de scenarii:
- Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%.
- Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%.
- Ridicarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, cu menținerea cotelor reduse pentru alimente și medicamente la 9%.
- Trecerea la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață, prevăzută deja în legislație pentru aplicare într-o etapă ulterioară.
Majorarea cotei generale de TVA, de exemplu, ar putea aduce peste 6 miliarde de lei în plus, dar premierul Marcel Ciolacu a respins repetat această opțiune.
Planul fiscal pe 7 ani: o ajustare dificilă a deficitului
Potrivit planului fiscal negociat cu Comisia Europeană, Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în termeni ESA de la un nivel estimat de peste 8,2% din PIB în 2025 la 7%, într-o perioadă în care ajustarea mai amplă este inevitabilă. Aceasta implică:
- Obținerea de venituri suplimentare din reforme fiscale încadrate la un impact de 26,2 miliarde de lei (1,1% din PIB).
- Debirocratizarea și simplificarea fiscală, pentru a reduce optimizarea fiscală și a crește conformarea voluntară.
- Ajustarea facilităților fiscale și implementarea unor măsuri cu efect imediat asupra veniturilor bugetare.
România are deja cea mai lungă perioadă de ajustare permisă, de 7 ani, iar opțiunea renegocierii țintei de deficit cu Comisia Europeană este incertă. După 2024, un an electoral marcat de concesii pentru evitarea instabilității politice, piețele financiare și Comisia ar putea să adopte o poziție mai fermă.
Ce urmează?
Alegerea unui mix de măsuri fiscale în 2025 va necesita echilibrarea presiunilor economice și politice. Guvernul ar putea să reducă cheltuielile publice suplimentar față de cele prevăzute deja prin ordonanța trenuleț, dar această abordare ar fi dificil de implementat în lipsa unor reforme structurale ample.
Indiferent de direcția adoptată, o reformă fiscală profundă pare inevitabilă pentru alinierea României la standardele fiscale europene și pentru stabilizarea finanțelor publice pe termen lung.
The post Guvernul, presat să găsească 26,2 miliarde lei appeared first on Cotidianul RO.