LIVETEXT Alegeri Locale și Europarlamentare – 9 iunie | Românii își aleg astăzi primarii și europarlamentarii. S-au deschis secțiile de votare

Peste 18 milioane de români sunt așteptați astăzi să voteze la alegerile locale și europarlamentare, iar rezultatele exit-poll vor fi difuzate la închiderea urnelor, adică la ora 22.00. Toate informațiile despre procesul de vot, inclusiv incidentele, sunt livetext pe Libertatea.ro, acolo unde veți găsi și rezultatele sondajelor exit-poll.

07:4809-06-2024

Cristian Popescu Piedone a votat în Sectorul 5

Primarul Sectorului 5 și candidat PUSL la Primăria Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a votat duminică dimineață, alături de fiul său Vlad Popescu Piedone, la o secție din Sectorul 5, relatează News.ro.

Cristian Popescu Piedone a estimat că „cu siguranţă nu se va închide secţia la ora 22.00”, invocând faptul că alegătorii primesc câte cinci buletine de vot când se prezintă la urne.

„Am eu informaţii sigure că oamenii o să migreze de la mare şi de la munte şi vor veni pe ultima sută de metri”, a spus Piedone, adăugând că „cine va avea responsabilitatea unui exerciţiu democratic la vot va lăsa secţia să funcţioneze până la orele 24.00, şi mă refer la reprezentanţii politici în secţiile de vot”.

07:3009-06-2024

Câți români au votat până la ora 7.30

În prima jumătate de oră de la deschiderea secțiilor de votare, prezența la urne este de 0,9% la alegerile locale și tot de 0,9% la europarlamentare, potrivit datelor transmise în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

La scrutinul local au votat în primele 30 de minute de la începerea procesului electoral 173.203 cetățeni, în timp ce la europarlamentare s-au prezentat 175.775. În funcție de fusul orar, unele secții de votare din afara țării pentru alegerile europarlamentare s-au deschis încă din seara zilei de sâmbătă (ora României).

07:0009-06-2024

S-au deschis secțiile de votare

Secțiile de votare din țară s-au deschis oficial. Sunt deschise pentru următoarele 15 ore, până la ora 22.00.

Și dacă secțiile de votare din țară s-au deschis acum, sunt deja secții deschise de sâmbătă seară.

Mai exact, votarea în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European a început sâmbătă, 8 iunie 2024, la ora 22:00 (ora României), când s-a deschis prima secţie de votare, organizată la Auckland, Noua Zeelandă, informează MAE.

La ora 00.00 (ora României) s-au deschis secţiile de votare din Australia, urmate de cele din Republica Coreea, China, Malaysia, Singapore, Filipine, India, Indonezia, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam, Kazahstan, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan.

Pe fondul diferenţelor de fus orar, votarea în străinătate la alegerile europarlamentare se va desfăşura pe durata a 34 ore, ultimele secţii care vor închide votarea luni, 10 iunie 2024, la ora 08:00 (ora României) fiind cele organizate în Vancouver (Canada) şi pe coasta de Vest a SUA.

În premieră, sunt cinci voturi într-o singură zi: pentru Parlamentul European, primar, consiliu local, președinte al Consiliului Județean și Consiliu Județean. Totodată, pentru alegerile de astăzi, potrivit datelor AEP, s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale şi 494 pentru cele europarlamentare.

***

Cele patru tipuri de alegeri din România au început astăzi, 9 iunie, cu alegerile europarlamentare și locale. În septembrie sunt programate alegerile prezidențiale, iar în decembrie – alegerile parlamentare.

Campania electorală pentru locale și europarlamentare a început pe 10 mai și s-a încheiat pe 8 iunie, la ora 7.00.

Votul a început astăzi la ora 7.00 și se va termina la ora 22.00. Președinții secțiilor de votare pot decide închiderea urnelor la ora 23:59, în mod excepțional, dacă la ora 22.00 mai sunt oameni în interiorul secţiei sau stau afară la coadă pentru a vota.

În total, numărul buletinelor de vot tipărite este de aproximativ o sută de milioane.

Cum se votează la alegerile de azi, 9 iunie

Fiecare alegător va primi pentru alegerile locale și europarlamentare câte cinci buletine de vot, o ştampilă, dar și o tuşieră, o premieră în istoria votării din România.

În țară, vor fi patru buletine pentru alegerile locale – primar, consiliu local, președinte CJ, lista CJ -, plus un buletin pentru europarlamentari. În București vor fi tot 5 buletine de vot: pentru primarul Capitalei, pentru primarii de sector, pentru consiliul local al fiecărui sector, pentru lista Consiliului General al Municipiului București și pentru europarlamentari.

„Fiecare cetățean va intra în cabina de vot și îşi va exercita dreptul de vot punând cinci ştampile pentru fiecare din cele cinci buletine de vot care i-au fost înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ştampila de vot şi, pentru prima dată, şi o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila”, a spus preşedintele AEP, Toni Greblă.

Alegătorii votează în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului dorit.

Ce nu ai voie să faci în secţia de votare

Potrivit Ghidului publicat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, cei care încalcă legea comit fie contravenții, fie infracțiuni prevăzute de Codul Penal, în funcție de gravitatea faptei.

Se sancţionează cu amenzi fapte ca:

nerespectarea prevederilor legii privind îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din și de pe clădirea sediului secției de votare – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei;
refuzul de a permite accesul persoanelor îndreptățite în localul de vot – amendă de la 600 lei la 1.000 lei;
înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei;
vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare, interzisă – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.

Faptele care se pot sancţiona cu închisoare sunt, printre altele:

împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
mita oferită în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pe cineva – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
frauda la vot, adică cei care votează fără drept, de mai multe ori, sau care prezintă o Carte de Identitate falsă – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Când se anulează votul

Votul este nul dacă buletinul de vot nu are ștampila albastră sau dacă buletinul are alt model decât cel aprobat. În plus, ștampila trebuie aplicată în interiorul unui singur patrulater, altfel votul se anulează. Dacă aplicați ștampila cu mențiunea „VOTAT” în afara patrulaterelor sau în două sau mai multe patrulatere, votul va fi nul.

De asemenea, dacă buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează. În acest caz, se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.

Unde votăm? Cum afli la ce secţie de votare eşti înscris

La alegerile 2024 se votează la secția de votare din localitatea de domiciliu sau de reședință. Pentru a afla care este secția, se intră pe site-ul AEP – registrulelectoral.ro și se introduc CNP-ul și numele de familie. Totodată, există și o hartă a secțiilor de votare din România.

Dacă alegătorii se prezintă la o secție greșită, dar sunt arondați în aceeași unitate administrativ-teritorială, președintele secției de votare are obligația de a-i îndruma către secția de votare la care sunt arondați. Totodată, președintele secției permite alegătorilor cu mobilitate redusă arondați la altă secție să voteze la secția respectivă.

Toate informațiile privind secțiile de votare se regăsesc în Registrul Electoral, care poate fi consultat online. Site-ul culege date de geolocalizare ca să vă poată îndruma prin intermediul Gogle Maps la secția de votare.

Pe site-ul registrulelectoral.ro poți afla care este secția ta de votare introducând CNP-ul și numele de familie

Cum poţi cere urna mobilă

Urna mobilă poate fi cerută doar de către cei care nu pot ajunge din motive obiective la secția de votare pentru alegerile locale și pentru alegerile europarlamentare, dar aceștia sunt obligați prin lege să anexeze documente justificative care să ateste calitatea de persoană netransportabilă.

Cei care au dreptul să solicite urna mobilă sunt persoanele care nu se pot deplasa din cauza unei boli, cei internați în spital, persoanele cazate într-un cămin pentru vârstnici, persoanele reținute, arestate preventiv sau aflate în arest la domiciliu sau în închisoare.

Ce se votează la alegerile locale

La alegerile locale, românii își aleg reprezentanții la nivel local pentru următorii patru ani. Concret, se votează primarii pentru fiecare oraș sau comună, consilierii locali, președinții de consilii județene și consilierii județeni.

Votul este important pentru că de el va depinde gestionarea bugetului local, dezvoltarea urbană și a infrastructurii, adică drumuri, școli, spitale, dar și serviciile publice locale, adică salubritate și transport public.

Cine sunt candidații la Primăria București

În cursa pentru Primăria București s-au înscris 9 candidați, inclusiv actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan. Acum patru ani, au fost 18 candidați.

Candidații la PMB, în ordinea în care se vor regăsi pe buletinul de vot:

Gabriela Firea (PSD)
Sebastian Burduja (PNL)
Mihai Enache (AUR)
Dorin Iacob (Partidul Alternativa Dreaptă)
Diana Şoşoacă (SOS România)
Cristian Popescu Piedone (PUSL)
Alexandru Pânişoară (Partidul Ecologist Român)
Nicuşor Dan (independent)
Constantin Titian (independent)

Candidații la Primăria Sectorului 1

La Sectorul 1, vor fi 9 candidați:

Clotilde Armand – Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei)
George Cristian Tuţă – PSD-PNL
Ramona Ioana Bruynseels – AUR
Florin Ghidănac – Partidul Blocul Suveranist Român
Dan Nicolae Podaru – PER
Iulian Hatmanu – REPER
Daniel Tudorache – independent
Liviu Negoiţă – PUSL
Mircea Florin Andrei – Partidul Alternativa Dreaptă

Candidații la Primăria Sectorului 2

Pentru Sectorul 2 au fost validate 4 candidaturi:

Radu Mihaiu – Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei)
Rareş Hopincă – PSD-PNL
Gabriel Golgoţiu – REPER
Luminiţa Bughiu – SOS România

Candidații la Primăria Sectorului 3

6 candidați sunt la Sectorul 3:

Robert Negoiţă – PSD-PNL
Lucian Judele – Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei)
Paul Gheorghe – SOS România
Ana Ciceală – independentă
Marco Niţă – AUR
Vasile Negrilă – PUSL

Candidații la Primăria Sectorului 4

Pentru funcţia de primar la Sectorul 4 i-au depus candidatura 7 persoane:

Daniel Băluţă – PSD-PNL
Paul Ene – Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei)
Cătălin Teniţă – REPER
Luana Târziu – SOS România
Matei Ştefănescu – AUR
Dan Călina – PRM
Daniela Manole – Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (D.R.E.P.T.)

Candidații la Primăria Sectorului 5

În cursa pentru Sectorul 5 au fost admise 10 candidaturi:

Adrian Vigheciu – PSD-PNL
Paul Dimitriu – Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei)
Vlad Popescu Piedone – PUSL
Mirel State – PRM
Adrian Albu – REPER
Lidia Vadim-Tudor – AUR
Dan Marin – SOS România
Marian Vanghelie – independent
Rafael Ilie – Partidul Mişcarea România Suverană
Dan Ujeuca – Partidul Social Democrat Unit

Candidații la Primăria Sectorului 6

La Sectorul 6, au fost validați 10 candidaţi:

Ciprian Ciucu – PSD-PNL
Monica Iagăr – AUR
Valentin Licxandru – Partidul Alternativa Dreaptă
Mihaela Ştefan – Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei)
Constantin Oprea – PRM
Valeriu Gâdiuţă – Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (D.R.E.P.T.)
Cristina Bordianu – REPER
Danil Tulugea – SOS România
Daniel Pintileasa – PUSL
Valentin Florea – independent

Ce se votează la alegerile europarlamentare

La alegerile europarlamentare se aleg reprezentanții cetățenilor europeni în Parlamentul European. Aceasta este una dintre cele trei instituții principale ale Uniunii Europene, alături de Consiliul European și Comisia Europeană. Eurodeputații joacă un rol important în luarea deciziilor care afectează viața cetățenilor UE, iar deciziile luate de Parlamentul European au un impact direct asupra vieții europenilor, influențând o gamă largă de domenii, de la economie și mediu la educație și drepturi sociale.

Alegerile pentru Parlamentul European au loc o dată la cinci ani în toate statele membre ale UE. Ultima rundă de alegeri a avut loc în mai 2019.

Alegerile europarlamentare din România sunt procesul electoral prin care românii își aleg reprezentanții în Parlamentul European. România va avea 33 de europarlamentari, iar cei mai mulți îi are Germania (96), urmată de Franța (81) și Italia (76).

Cum se votează la alegerile europarlamentare

Spre deosebire de alegerile locale din aceeași zi, unde sunt mai multe buletine, la alegerile europarlamentare votul se exprimă pe o singură listă. Pe buletinul de vot vor fi listate partidele politice sau alianțele electorale care participă la alegeri și candidații propuși de fiecare partid sau alianță pentru funcția de europarlamentar.

Se va vota o singură listă din cele prezentate pe buletinul de vot și nu este posibilă votarea individuală a candidaților.

Model buletin de vot pentru europarlamentare

Ce face un europarlamentar

Atribuţiile unui europarlamentar includ, printre altele, adoptarea legislației UE, decizii cu privire la acordurile internaționale și decizii cu privire la extinderea UE.

De asemenea, ei reprezintă cetățenii europeni, adică pot primi petiții și pot organiza audieri publice pentru a asculta opiniile cetățenilor cu privire la problemele europene, dar monitorizează și activitatea Comisiei Europene și a altor instituții europene, astfel încât acestea să acționeze în interesul cetățenilor.

Ce salariu are un europarlamentar

Salariile europarlamentarilor sunt stabilite la 38,5% din salariul de bază al unui judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), conform articolului 10 din Statutul deputaților în Parlamentul European. Toți deputații în Parlamentul European primesc același salariu.

Concret, salariul lunar al unui eurodeputat este de 10.000 de euro brut lunar, adică aproximativ 7.800 de euro net lunar, după deducerea impozitelor UE și a contribuțiilor la asigurările sociale, potrivit celor mai recente informații, din iulie 2023. Fondurile provin din bugetul Parlamentului European.

De asemenea, foștii deputați au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaților în Parlamentul European. Pensia este 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcție. Costul este suportat de bugetul Uniunii Europene.

Ordinea pe buletinele de vot la europarlamentare

Inițial, s-au înscris 15 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi la alegerile europarlamentare. Apoi, BEC a respins candidaturile depuse de Partidul Oamenilor Liberi, Partidul Noua Românie, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, precum şi cele ale candidaţilor independenţi Paul Jurma, Cătălin Mustățea şi Petru Mîndru.

BEC a decis ordinea pe buletinele de vot, iar UDMR este primul pe listă, urmat de alianţa PSD-PNL, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, AUR, PUSL și Alianţa Dreapta Unită (USR-PMP-Forţa Dreptei).

Ordinea pe listă la europarlamentare:

Poziția 1 – UDMR
Poziția 2 – Alianța electorală PSD-PNL
Poziția 3 – REPER
Poziția 4 – AUR
Poziția 5 – PUSL
Poziția 6 – Alianța Dreapta Unită
Poziția 7 – Partidul România Socialistă
Poziția 8 – Partidul România Mare
Poziția 9 – Partidul Patrioților
Poziția 10 – Partidul Alternativa Dreaptă
Poziția 11 – Partidul S.O.S România
Poziția 12 – Partidul Diaspora Unită
Poziția 13 – Paula-Marinela Pîrvănescu
Poziția 14 – Vlad Gheorghe
Poziția 15 – Nicolae Ștefănuță
Poziția 16 – Silvestru Șoșoacă

Pe 5 iunie, Silvestru Șoșoacă a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, sub acuzaţia de uz de fals şi fals în declaraţii, în dosarul falsificării semnăturilor pentru candidatura sa la Parlamentul European. În anchetă este vizat și președintele AUR, George Simion.

Please follow and like us: