Spaţiul din faţa Teatrului Naţional din București se va numi Piața 13-15 iunie 1990, în memoria victimelor Mineriadei

Spaţiul din faţa Teatrului Naţional din București se va numi Piața 13-15 iunie 1990, în memoria victimelor Mineriadei

Spaţiul public situat între Bulevardul Nicolae Bălcescu şi Căruţa cu Paiaţe din faţa Teatrului Naţional va fi denumit „Piaţa 13-15 Iunie 1990”, conform deciziei aprobate în şedinţa de luni, 27 mai, a Consiliului General al Capitalei, a relatat Agerpres.

Cererea a fost făcută de Asociaţia 13-15 Iunie 1990, organizaţie care militează pentru respectarea drepturilor victimelor mineriadei, iar propunerea a fost promovată de consilierul general Nicorel Nicorescu (USR), participant la mitingurile de protest împotriva neocomunismului și a lui Ion Iliescu din Piaţa Universităţii, în primăvara lui 1990.

Nicorel Nicorescu a precizat că Esplanada Teatrului Naţional trebuie să rămână în memoria bucureştenilor ca un loc în care s-a luptat pentru libertatea şi democraţia din România.

„Mineriada din iunie 1990 (13-15 iunie) a fost cea de-a treia acţiune de acest gen întreprinsă în România postdecembristă. Forţele de ordine au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii. A fost considerată cea mai brutală ca stil şi anvergură dintre toate acţiunile minerilor. În plan intern, mineriada din iunie 1990 a reprezentant o perioadă de lipsă a libertăţii presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme. Sediile partidelor de opoziţie au fost devastate. Acţionând ca o forţă independentă de stat, minerii s-au substituit forţelor de ordine şi implicit au subminat statul”, se arată în raportul de specialitate.

Dosarul Mineriadei, tergiversat în instanțe

Din 22 aprilie 1990 și până pe 13 iunie 1990, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc o manifestaţie împotriva neocomunismului și a regimului Iliescu, cel care fusese ales președinte la alegerile din luna mai.

Apoi, forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva oamenilor care protestau pașnic sau a celor care se aflau întâmplător în acea zonă, iar evenimentele au rămas în istorie drept cea mai sângeroasă și mai brutală intervenție a minerilor conduși atunci de Miron Cozma.

Nici la 34 de ani după ce minerii chemați la București i-au bătut pe manifestanți, justiția nu i-a condamnat pe cei vinovați.

După o tergiversare de 27 de ani, dosarul Mineriadei a fost trimis în instanță abia în 2017, în urma unei cereri exprese a CEDO, care a obligat statul român să redeschidă ancheta, dar Curtea Supremă a decis în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar și refacerea de la zero a anchetei.

În perioada 13-15 iunie 1990, cel puțin patru persoane au fost ucise de mineri și peste 1.000 au fost rănite, potrivit datelor oficiale.

Recent, fostul președinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, din nou, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității în dosarul Mineriadei. Parchetul General a anunţat, de asemenea, punerea sub acuzare a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, tot pentru infracţiuni contra umanităţii. Același lucru s-a petrecut și acum 7 ani, dar Curtea Supremă a decis în decembrie 2020 refacerea de la zero a anchetei.

În perioada 13-15 iunie 1990, cel puțin patru persoane au fost ucise de mineri și peste 1.000 au fost rănite, potrivit datelor oficiale.

  

  

Please follow and like us:
Pin Share