Dosar complicat în justiția clujeană. O femeie susține că a fost supusă unui act de tortură din partea polițiștilor care au reținut-o, alături de un bărbat, pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Femeia s-a împotrivit reținerii și a zgâriat un polițist în zona feței. O oră mai târziu, ea a fost luată de la secție de o ambulanță, cu piciorul rupt, nasul spart și vânătăi în zona brațelor. Victima a cerut despăgubiri de 1.000.000 de euro, dar a sfârșit prin a fi și ea condamnată pentru ultraj.
Femeia a zgâriat un polițist, în autospeciala IPJ Cluj
Atât polițistul cât și femeia au fost trimiși în judecată și condamnați: Ligia M. trebuie să plătească o amendă penală de 4.000 de lei pentru ultraj, în timp ce polițistul Ciprian Petru Tiuc are de achitat o sumă mai mare, de 12.000 de lei, tot amendă penală, pentru purtare abuzivă. El trebuie să-i mai achite femeii despăgubiri de 7.500 de euro, în solidar cu IPJ Cluj. Părțile au contestat decizia de fond, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel Cluj.
Potrivit datelor din dosar, consultate de FANATIK, incidentul s-a petrecut în noiembrie 2017, atunci când un echipaj de la Secția 4 Poliție Cluj-Napoca a intervenit la o adresă din localitate, ca urmare a unui apel la numărul de urgență 112. Pentru că erau recalcitranți, cei doi au fost urcați în autospeciala poliției pentru a da declarații.
De aici, lucrurile devin neclare. Agentul Dan Cristian Pasc susține că ”în timp ce era poziționată pe bancheta din spate, l-a zgâriat cu unghiile, acțiune care i-a cauzat leziuni traumatice la nivelul feței, a antebrațului stâng și a mâinii drepte, care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale”. De cealaltă parte, femeia susține că polițistul s-a întors și a lovit-o peste cap, moment în care s-a apărat cu mâinile și ”e posibil să-l fi zgâriat”. Varianta femeii nu a fost luată în calcul de magistrați.
Declarație victimă: ”Mi-a ridicat piciorul drept și mi-a răsucit glezna cu ambele mâini”
La secția de poliție, lucrurile s-au complicat și mai mult. Femeia spune că, la un moment dat, a fost lăsată singură cu Tiuc, polițistul care era de serviciu în seara respectivă. Ea a declarat că ”inculpatul Tiuc Petru Ciprian a venit la ea, i-a ridicat piciorul drept (pe care îl ținea peste piciorul stâng care era sprijinit pe sol), i-a ridicat piciorul drept în zona pieptului și i-a răsucit glezna cu ambele mâini, simțind durere”.
Victima susține că a simțit durere și, pentru că nu a putut să-și tragă piciorul drept, l-a lovit pe polițist cu cel stâng. ”Atunci, inculpatul a aplecat-o, i-a tras mâinile în spate, i-a pus cătușe, a tras-o de cătușe în sus și a aruncat-o pe podea, în această mișcare lovindu-se la nas, curgând sânge”. Ulterior, femeia a rămas pe burtă, de unde a dat și declarația.
Polițistul susține că a fost lovit și a căzut peste victimă
La rândul lui, polițistul spune că femeia a încercat să părăsească încăperea fără acordul lui, moment în care a vrut s-o oprească, însă aceasta l-a lovit cu mâinile. ”A dus-o către scaun, așezând-o, dar persoana vătămată l-a lovit cu picioarele, astfel că a încercat s-o imobilizeze pentru a-i pune cătușele. A ridicat-o în picioare și s-au dezechilibrat amândoi.
Femeia a căzut pe burtă, iar inculpatul a căzut peste ea, sprijinindu-se cu o mână de corpul ei, fiind cu picioarele peste picioarele ei, în genunchi”, a povestit polițistul. Tiuc spune că a mai încercat s-o ridice o dată, dar a căzut din nou peste picioarele ei, iar victima a început să strige că are dureri.
Raportul de expertiză medico-legală a consemnat prezenţa leziunilor la nivelul piramidei nazale (echimoză şi excoriaţie, posibil produse prin lovire cu corp dur), leziuni la nivelul antebraţelor (echimoze care s-au putut produce prin comprimare cu mâna), fractură la nivel de epifiză peroneu şi meleolă tibială drepte.
Judecătorii au considerat varianta polițistului ca fiind cea corectă, dar au consemnat că acesta nu a respectat procedura de imobilizare și a folosit o forță disproporționată.
Actele de tortură din polițiștilor români, în atenția Departamentului de Stat al SUA
Acesta nu este primul caz în care polițiștii din România sunt acuzați de tortură, rele tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.
Un astfel de caz, asupra căruia s-a păstrat discreția, apare într-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite, referitor la respectarea drepturilor omului în România, în 2023. Este vorba despre o intervenție a polițiștilor bucureșteni la un centru de refugiați ucraineni, unde se iscase un conflict.
Raportul arată că ”polițiștii l-au lovit cu o ușă, cu pumnii și picioarele, precum și cu bastoanele”, pe unul dintre bărbații care au fost duși la secție. După ce cazul a fost făcut public de FANATIK, IGPR a anunțat că ”dosarul penal pentru purtare abuzivă a fost clasat”.
Cazul torționarilor de la Secția 16
Un alt caz devenit deja celebru este cel al polițiștilor de la Secția 16, care au fost trimiși în judecată pentru tortură și lipsire de libertate. Este vorba despre 9 oameni ai legii acuzați că au încătușat doi bărbați, i-au dus pe un câmp și i-au bătut cu tomfele, după care le-au aplicat spray lacrimogen și chiar au urinat pe ei.
Incidentul ar fi început de la faptul că victimele le-au atras atenția polițiștilor că nu poartă măști de protecție, în pandemie. În mod cu totul bizar, cei doi bărbați, care au reclamat abuzurile, au murit la diferență de zece zile: primul de supradoză, iar al doilea de cancer pulmonar.
MAI cheamă polițiștii la un curs de prevenire a torturii și a tratamentelor inumane
La începutul acestui an, Ministerul Afacerilor Interne a demarat un program de prevenire a torturii și a tratamentelor inumane la nivelul Poliției Române. Cursul durează zece zile și își propune să întărească capacitatea de intervenție pentru ”rezolvarea eficientă a conflictelor, precum și proceduri interne la nivelul MAI pentru armonizarea bunelor practici în vederea prevenirii torturii”.