Vama Veche, una dintre cele mai cunoscute destinații de pe litoralul românesc, ascunde o legendă fascinantă care implică un trecut plin de aventuri și mister. Potrivit tradiției, satul a fost întemeiat de găgăuzi și numit inițial „Yilanlâk“, ceea ce se traduce în „Șerpăria“.
Povestea întemeierii
În volumul „Poveștile Mării Negre“, Cristian Cealera relatează istoria lui Arslan, un oștean găgăuz cunoscut pentru vitejia sa. În fruntea unei caravane de căruțe, Arslan și grupul său au pornit de la Ruse și au ajuns la țărmul Mării Negre după patru zile. În caravana sa se aflau câțiva oșteni viteji și familiile acestora, călătorind cu averile adunate după bătăliile purtate pentru Țarul Alexandru, noteaza ziarul Adevarul.
Arslan, cunoscut ca Leul pentru curajul său, se așeză pe marginea unui povârniș abrupt, contemplând marea. Amintirile războiului și bătăliile câștigate sub conducerea țarului îi reveneau în minte. Găgăuzii, printre cei mai viteji oșteni ai Țarului, au asediat cetatea Silistra, forțându-i pe otomani să se predea.
Găgăuzii sunt unul dintre cele mai vechi grupuri etnice minoritare de pe teritoriul României de azi, prezența lor datând de aproximativ un mileniu. (Sursă: Wikipedia)
Întâlnirea cu șerpii
Într-o seară caldă de octombrie, liniștea caravanei a fost tulburată de strigăte îngrozitoare. Șerpi lungi și veninoși ieșiseră pe câmpul unde se jucau copiii, speriindu-i pe toți. Unul dintre șerpi l-a mușcat pe fiul lui Arslan, Asil, dar vraciul taberei a aplicat imediat un praf miraculos care a salvat copilul.
Cu toate că noaptea a fost liniștită, iar focul taberei a alungat șerpii înapoi în pământ, găgăuzii au decis să rămână în acel loc, pe care l-au numit „Yilanlâk“, locul plin de șerpi.
Vama Veche în anii ’80: În imagine se vede o cazemată de la malul mării, care acum se află sub restaurantul Corsaru. (Foto: Reddit)
Emigrarea găgăuzilor
Găgăuzii sunt una dintre cele mai vechi minorități etnice din România, cu prezența lor datând de aproximativ un mileniu. După anexarea Basarabiei de către Rusia în 1812, mulți găgăuzi au emigrat în sud-estul României, atrași de privilegiile oferite de administrația țaristă și dorind să scape de asuprirea otomană.
În Dobrogea, numărul găgăuzilor a scăzut treptat, iar lipsa școlilor în limba lor maternă a dus la asimilarea acestora de către populațiile locale. În 1930, numărul găgăuzilor din județele Tulcea și Constanța era de aproximativ 1.000 de persoane. La recensământul din 2002, doar 45 de persoane s-au declarat de etnie găgăuză.
Fotografie cu etnici găgăuzi, început de secol. (Foto: Facebook)
Evoluția satului Vama Veche
Satul întemeiat de găgăuzi în Dobrogea, cunoscut inițial ca Yilanlâk, a fost ulterior abandonat și a devenit locul de așezare pentru diverse alte grupuri etnice, inclusiv tătari, mocani, români dobrogeni și ruși scopiți. Cu timpul, satul a primit numele de Vama Veche, după ce în apropiere s-a trasat granița cu Bulgaria.
Satul Vama Veche, în special plaja, este în prezent una dintre cele mai vizitate locații turistice din România. (Foto: Vechea Vama Veche/Facebook)
Astăzi, Vama Veche este o destinație turistică populară, cunoscută pentru atmosfera sa boemă și spiritul liber. Cu toate acestea, legenda întemeierii sale de către găgăuzi și povestea șerpilor care mișunau pe aceste meleaguri rămân o parte fascinantă a istoriei locale, amintindu-ne de trecutul tumultuos al acestui loc de la malul Mării Negre.
