Fenomenul deepfake. Cum suntem păcăliţi prin reclame realizate cu inteligenţa artificială, în care Ion Țiriac, Gigi Becali sau Marcel Ciolacu îți promit că te vei îmbogăți

Fenomenul deepfake. Cum suntem păcăliţi prin reclame realizate cu inteligenţa artificială, în care Ion Țiriac, Gigi Becali sau Marcel Ciolacu îți promit că te vei îmbogăți

„Depuneţi 1.100 RON în contul dumneavoastră” pentru „o retragere garantată de 20.000 RON în fiecare lună”. Acesta este textul uneia dintre reclamele video răspândite pe YouTube şi Facebook. Numai că videoclipurile care promit câştiguri fabuloase sunt realizate prin metoda deepfake şi sunt departe de a fi adevărate. Jurnaliştii de la Mindcraft Stories au analizat fenomenul înşelătoriilor deepfake, ce capătă amploare pe internet.

Personalităţi publice precum Ion Ţiriac, Gigi Becali sau Iancu Guda promovează pe internet o platformă financiară care promite câştiguri fabuloase în scurt timp pentru oricine îşi permite o investiţie de început. Personalităţi politice precum Marcel Ciolacu, Mircea Geoană sau Sorin Grindeanu promit acțiuni la companii din domeniul energetic, precum Enel sau Hidroelectrica, având garanția statului român.

Odată cu dezvoltarea inteligenţei artificiale, pe platformele de streaming şi pe reţelele de socializare s-au înmulţit reclamele înşelătoare la medicamente-minune sau la investiţii fictive, arată jurnaliștii de la Mindcraft Stories. Aceştia au analizat mai multe astfel de clipuri înşelătoare, precum şi reacţia platformelor Google şi Facebook în faţa fenomenului deepfake.

Cum poate fi combătut deepfake

Tehnologia Deepfake le permite escrocilor să ducă falsificarea la nivelul următor prin crearea de videoclipuri cu persoane care spun și fac lucruri pe care nu le-au spus sau făcut niciodată. Deepfakes pot fi create folosind imagini, videoclipuri și audio. Se numesc astfel deoarece au fost posibile datorită unei ramuri a „învățării profunde” numite Generative Adversarial Networks (GAN), arată un comunicat al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică.

Combaterea fenomenului deepfake se dezbate deja în Parlamentul României, unde a fost propusă o lege care are ca scop marcarea explicită a conținutului generat de inteligență artificială. Legea va fi supusă la vot săptămâna viitoare, a anunţat ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, conform Digi24. În România, Facebook a apelat la o rețea de organizații terțe, precum este Factual, care se ocupă de identificarea știrilor false. Există și organizații ce fac educație referitoare la știrile și reclamele false, dar încă nu ajung să deservească nevoile generale ale populației, susţin jurnaliştii Mindcraft Stories.

Google a dat în judecată un grup de trei persoane care se foloseau de imaginea companiei pentru a promova acest serviciu. Meta, compania care deţine Facebook, a dat reclamele jos, dar fără vreun plan de acțiune coerent referitor la pericolul reclamelor false și al conținutului generat de inteligență artificială, lucru confirmat și de Consiliul de Supraveghere Independent al companiei, mai arată jurnaliştii Mindcraft Stories.

Totuşi, reclamele înşelătoare se răspândesc rapid pe internet. De exemplu, o reclamă plătită de pagina de Facebook Romania Breaking News foloseşte grafica postului de televiziune Digi24, precum şi imaginea şi vocea prezentatorului Iancu Guda pentru a promova platforma Immediate Matrix, care promite tranzacţii profitabile pe piaţa bursieră. Aceeaşi platformă este promovată prin intermediul imaginii şi vocii lui Ion Ţiriac, cu burtiera şi sigla postului de televiziune PRO TV, sau prin intermediul imaginii şi vocii lui Gigi Becali, cu burtiera şi sigla postului România TV.

Fenomenul se numeşte malvertising şi are câteva elemente distinctive, arată Mindcraft Stories: imagini de slabă calitate, linkuri dubioase și pagini care le promovează fără vreo legitimitate.

În timp ce 21,42% dintre cetăţenii Uniunii Europene identifică ştirile false, verifică validitatea informaţiei şi accesează sursa acestora, la nivelul României, cifra scade până la 8%, potrivit Eurostat.

  

  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *