Arta creată de inteligența artificială nu poate fi protejată de legea drepturilor de autor – decizie a judecătorilor

Arta creată de inteligența artificială nu poate fi protejată de legea drepturilor de autor – decizie a judecătorilor

Un judecător federal a confirmat vineri o decizie a Biroului pentru drepturi de autor din SUA, potrivit căreia operele de artă create de inteligența artificială nu pot fi protejate de legislație, scrie Hollywood Reporter.

Scenariștii din Hollywood se află în grevă generală de mai bine de 100 de zile, din cauza salariilor și a temerilor în legătură cu posibilitatea ca studiourile să utilizeze inteligența artificială pentru a scrie complet scenarii.

Dar legea proprietății intelectuale spune de mult timp că drepturile de autor sunt acordate doar operelor create de oameni, iar acest lucru nu pare să se schimbe prea curând, scrie sursa citată.

E nevoie de un om

Un judecător american a decis vineri că o operă de artă creată de inteligența artificială nu poate fi protejată de legea privind copyright-ul, după ce Biroul american pentru drepturi de autor a emis o opinie similară.

Decizia a venit în cazul lui Stephen Thaler, care contesta poziția guvernului de a refuza înregistrarea operelor create de inteligența artificială.

Legea privind drepturile de autor „nu s-a extins niciodată atât de mult” pentru a „proteja operele generate de noi forme de tehnologie care funcționează în absența oricărei mâini umane care să le ghideze”, a constatat judecătorul Beryl Howell.

În decizia sa, judecătorul a subliniat: „Autorul uman este o cerință fundamentală”.

Ce s-a solicitat în justiție

Demersul lui Thaler vin în contextul în care acesta este directorul executiv al firmei de rețele neuronale Imagination Engines.

În 2018, acesta a trecut sistemul de inteligență artificială Creativity Machine ca fiind singurul creator al unei opere de artă numită O intrare recentă în Paradis.

Oficiul pentru Drepturi de Autor a respins cererea pe motiv că „legătura dintre mintea umană și expresia creativă” este un element crucial pentru protecție.

Thaler a intentat un proces în care a contestat refuzul instituției privind calitatea de autor uman.

El a argumentat că inteligența artificială ar trebui să fie recunoscută ca autor „atunci când îndeplinește criteriile de paternitate”, orice proprietate revenind proprietarului mașinii.

Întrebarea prezentată în proces a fost dacă o lucrare generată exclusiv de un computer se află sub protecția legii drepturilor de autor.

„În absența oricărei implicări umane în crearea operei, răspunsul clar și direct este cel dat de Registru: Nu”, a scris Howell.

Creativitatea umană, în centrul legii

Aceasta a afirmat în hotărâre că creativitatea umană este „în centrul dreptului de autor, chiar și atunci când creativitatea umană este canalizată prin noi instrumente sau în noi medii”.

În timp ce aparatele de fotografiat au generat o reproducere mecanică a unei scene, ea a explicat că face acest lucru numai după ce un om dezvoltă o „concepție mentală” a fotografiei, care este un produs al unor decizii precum locul în care se află subiectul, aranjamentele și iluminarea, printre alte alegeri.

Într-un alt caz, o curte de apel federală a declarat că o fotografie făcută de o maimuță nu poate beneficia de un drept de autor, deoarece animalele nu se califică pentru protecție.

Scopul legii: încurajarea artei și invențiilor pentru binele comun

Judecătoarea a explorat, de asemenea, scopul legii drepturilor de autor, despre care a spus că este de a încuraja indivizii umani să se angajeze în creație.

Drepturile de autor și brevetele, a spus ea, au fost concepute ca pentru că ar promova binele public prin stimularea indivizilor de a crea și inventa.

Antrenată pe opere protejate

Ordinul a fost pronunțat în timp ce artiștii invocă încălcarea drepturilor de autor atunci când companiile și-au antrenat softurile de inteligență artificială pe opere protejate de drepturi de autor.

În luna martie, Biroul pentru Drepturi de Autor a afirmat că majoritatea lucrărilor generate de inteligența artificială nu pot fi protejate prin drepturi de autor, dar a precizat că materialele asistate de aceasta se califică pentru protecție în anumite cazuri.

O lucrare creată cu ajutorul inteligenței artificială poate susține o cerere de drepturi de autor dacă un om a „selectat sau aranjat” această lucrare „într-un mod suficient de creativ pentru ca lucrarea rezultată să constituie o lucrare originală de autor”, conform instituției.

Disney, Nestle, Unilever

Decizia vine în contextul în care Disney, cea mai mare companie media din lume, testează inteligența artificială pentru a reduce costurile, în vreme ce giganți precum Nestle și Unilever o folosesc în campanii publicitare pentru a crește productivitatea, conform Reuters.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *