România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a costului cu mâna de lucru în primul trimestru al anului 2024, conform datelor transmise de Eurostat. Cu toate acestea, această creștere nu s-a tradus într-o îmbunătățire a puterii de cumpărare pentru români, care se confruntă cu o scădere semnificativă a nivelului de trai.
Creșterea costului cu mâna de lucru
În perioada ianuarie-martie 2024, comparativ cu primul trimestru din 2023, România a raportat o creștere impresionantă de 16,4% a costului orar al forței de muncă. Aceasta este cea mai mare creștere din UE, urmată de Bulgaria (15,8%), Croația (15,3%), Polonia (14,1%) și Ungaria (13,7%). Letonia și Lituania au raportat și ele creșteri semnificative, de 12,7% și respectiv 11,1%.
Costul orar cu mâna de lucru include atât costurile salariale, cât și costurile non-salariale, cum ar fi contribuțiile sociale plătite de angajatori. La nivelul UE, costurile salariale au crescut cu 5,8% în primul trimestru din 2024, în timp ce costurile non-salariale au înregistrat un avans anual de 4,8%.
Impactul pe sectoare economice
În România, avansul costurilor cu forța de muncă a fost determinat de creșteri semnificative în diverse sectoare economice. În domeniul business, costul orar al forței de muncă a crescut cu 15,9%, iar în domeniul non-business cu 18%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în:
Construcții: 20,5%
Servicii: 15,9%
Industrie: 14,4%
Institutul Național de Statistică a raportat că, în primele trei luni ale anului 2024, costul orar al forței de muncă în formă ajustată a înregistrat o rată de creștere de 16,45% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, iar față de trimestrul anterior a crescut cu 1,85%.
Sectorele cu cele mai mari creșteri
Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă ajustat s-au regăsit în:
Învățământ: 33,30%
Hoteluri și restaurante: 27,06%
Transport și depozitare: 20,96%
Construcții: 20,49%
Scăderea puterii de cumpărare
În ciuda acestor creșteri spectaculoase ale costului cu mâna de lucru, puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ. Aceasta se datorează inflației și creșterii prețurilor la bunurile și serviciile esențiale, care au erodat veniturile disponibile ale gospodăriilor. În multe cazuri, salariile majorate nu au reușit să țină pasul cu creșterea costului vieții, lăsând multe familii în dificultate.
Cheltuielile salariale și non-salariale
Componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut în trimestrul I 2024 cu 16,44%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 16,49%. În toate activitățile economice, costul orar al forței de muncă a crescut, dar cea mai mică creștere s-a înregistrat în:
Industria extractivă: 8,69%
Sănătate și asistență socială: 9,94%
Servicii administrative și suport: 10,68%
Concluzii
Deși creșterea costului cu mâna de lucru în România este un indicator pozitiv din perspectiva dezvoltării economice, aceasta nu s-a reflectat în îmbunătățirea puterii de cumpărare a populației. Inflația și creșterea prețurilor continuă să fie principalele provocări pentru români, afectând negativ nivelul de trai. Este esențial ca politicile economice să se concentreze nu doar pe creșterea salariilor, ci și pe măsuri eficiente de control al inflației și de sprijin pentru categoriile vulnerabile
