TikTok-ul este plin de „trucuri” proaste pentru sănătate. Cum să recunoști sfaturile medicale înșelătoare, când știința pierde războiul cu social media

TikTok-ul este plin de „trucuri” proaste pentru sănătate. Cum să recunoști sfaturile medicale înșelătoare, când știința pierde războiul cu social media

Bere pentru bronz? Căței de usturoi pentru sinusuri? Nu vă lăsați păcăliți de neghiobiile care apar pe rețelele sociale despre sănătate, scrie site-ul american Vox.com.

O reporteră a publicației a investigat vreme de mai multe luni sfaturile de „wellness” extrem de proaste de pe social media. Publicația dă și câteva exemple nocive:

suc de cartofi în loc de antibiotice pentru streptococi în gât (nu urmați acest sfat!)
dat cu bere pentru un bronz mai bun (folosiți protecție solară sau stați la umbră!)
puneți pudră proteică uscată direct în gură (idee proastă!).

„Oamenii sunt răniți, iar experții, oripilați de acest spectacol, investesc nenumărate ore și bani în încercarea de a găsi o soluție. O serie de oameni de știință și furnizori de asistență medicală încearcă să inunde spațiul mediatic cu conținut de dezmințire. Cu toate acestea, nu este deloc clar dacă conținutul ajunge la cei mai sensibili la dezinformarea în materie de sănătate sau dacă schimbă multe opinii”, arată Vox.com.

Să nu aveți încredere în niciun „hack ciudat”

Videoclipurile cu „un hack ciudat” pe care influencerii le creează vin în cantități mari. Înainte să fie eliminat sau combătut unul dintre ele, mai apar încă zece.

Există o mulțime de vinovați pentru această stare sumbră de lucruri.

Este atât vina vânzătorilor de ulei de șarpe care profită de disperarea și confuzia altora, cât și a platformelor tehnologice care le permit să prolifereze.

Este și vina autorităților de reglementare și a legiuitorilor care trag de timp până să pună sub control corporațiile.

Reportera de la Vox.com mai spune că de vină este și subfinanțarea învățământului public, care, altfel, i-ar învăța pe copii să aibă abilități de gândire critică.

La fel, e și vina agențiilor guvernamentale ale căror bune intenții încă nu au dus la o comunicare eficientă, precum și a politicienilor și a unor personalități publice care subminează aceste agenții pentru a obține influență.

Consumatorii au și ei o vină mare

„Dar trebuie să recunosc că, în adâncul sufletului meu, îmi vine să-i scutur pe consumatorii care urmează orbește «sfaturile» de sănătate neavizate de pe internet, fără să interogheze sursa acestora. Îmi pare rău, dar ai de gând să ai încredere într-o persoană care vinde o «cură de paraziți» și care îți spune să bei detergent de rufe – și nu într-un om de știință căruia îi este literalmente interzis să monetizeze conținutul? Uneori sunt vinovată că vreau să renunț la umanitate”, se indignează jurnalista într-un paragraf al articolului.

Tinerii, cel mai ușor de manipulat

Pe de altă parte, publicul se află în bătaia manipulării, iar amploarea și puterea crescânde ale dezinformării în domeniul sănătății sunt direct legate de neîncrederea în guverne și instituții, care au dezamăgit mulți oameni.

Într-un sondaj recent realizat de firma de comunicare în domeniul sănătății Edelman, 63% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani erau îngrijorați de dezinformarea în materie de sănătate. Iar aceasta este, potrivit Kaiser Family Foundation, procentul de oameni care, cel mai probabil, vor apela la social media pentru informații sau sfaturi în materie de sănătate.

Un procent de 55% dintre tinerii adulți care au participat la sondajul Edelman regretă o decizie privind sănătatea pe care au luat-o pe baza unor informații eronate primite de la o reclamă, de la familie, de la prietenii lor sau de la un creator de conținut online.

Îndoiala

Acest val persistă. Dezinformarea este insidioasă – de cele mai multe ori îi găsește pe oameni infiltrându-se pervers în fluxurile lor de informații.

Deși este mai probabil ca oamenii să rămână confuzi decât convinși, sfaturile plantează o sămânță de îndoială care poate avea un impact atunci când vine vorba de a lua decizii de sănătate mai târziu, conform Vox.

Dacă vedeți un TikTok despre cum să vă băgați un cățel de usturoi în nas, s-ar putea să nu-l urmați, dar data viitoare când veți auzi despre asta s-ar putea să reacționați cu un „huh” în loc de un „nu” convins.

Experții sunt plictisitori, tiktok-erii nu

Oricât de mult s-ar strădui, sănătatea publică are mari dificultăți în a ține pasul cu toate prostiile care circulă, mai ales când atât de multe dintre ele sunt sub formă video.

Regulile de implicare pe care experții în domeniul sănătății le-au creat pentru a ajuta consumatorii să analizeze informațiile scrise privind sănătatea nu se aplică întotdeauna materialelor video, iar instrumentele simple care să ajute oamenii să evalueze calitatea filmelor scurte despre sănătate sunt rare.

Așadar, ce trebuie să facă o persoană pe internet data viitoare când social media îi servește „un truc ciudat” care îi promite un corp puternic, un ten strălucitor, hormoni echilibrați și o eternitate fără cancer?

Ghid de recunoaștere a sfaturilor proaste privind sănătatea

Publicația are și o serie de recomandări pentru recunoașterea sfaturilor proaste și a dezinformărilor privind sănătatea și viața de zi cu zi.

În primul rând, lasă-te ghidat de detectorul tău de tâmpenii, scrie Vox.

Dacă o afirmație nebunească despre sănătate este prea bună ca să fie adevărată, probabil că este o prostie.

Este un semnal de alarmă atunci când persoana care face afirmația se bazează pe un limbaj sau pe imagini care provoacă reacții emoționale foarte intense, cum ar fi frica și indignarea, a explicat recent Sander van der Linden, expert în dezinformare la Universitatea Cambridge, pentru New York Times.
Un alt semn este dacă persoana care împărtășește informațiile încearcă să vă vândă ceva. Dacă da, acesta este un semn îngrijorător și ar trebui să fiți foarte atenți să verificați în continuare acuratețea a ceea ce spune.
Căutați pe Google orice lucru care vă provoacă chiar și un ușor dubiu.
Afirmația a fost verificată de site-uri de știri care apreciază acuratețea? Dacă nu, atunci e problematică.
De asemenea, puteți verifica anumite afirmații pe unul dintre numeroasele site-uri de verificare a faptelor, inclusiv FactCheck.org, și pe site-urile instituțiilor medicale.
Concomitent, puteți adopta o abordare în viața de zi cu zi, întrebându-vă propriul furnizor de servicii medicale sau apelând la o bibliotecă locală sau universitară pentru a vă ajuta să verificați anumite afirmații.

Statul trebuie să facă educație și demontarea dezinformărilor

O educație mai bună în ceea ce privește alfabetizarea în materie de știri, care îi învață pe tineri să evalueze în mod critic tot ceea ce citesc online este un bun început.

Agențiile guvernamentale și alte instituții din domeniul sănătății ar putea, de asemenea, să devină mult mai bune în ceea ce privește comunicarea informațiilor către oameni în modul în care aceștia doresc și au nevoie să le audă.

„Problema este că videoclipurile mele durează cam o oră și sunt foarte plictisitoare”, a declarat Kristen Bibbins-Domingo, redactor-șef al Journal of the American Medical Association, o publicație importantă de cercetare în domeniul sănătății.

„Și toate celelalte – sunt super interesante și captivante! Nu am nevoie să mă ocup de ideile care reduc nivelul de cunoștințe”, a spus ea. Dar „consumatorii consumă”.

Informațiile bune pot fi proiectate pentru a se strecura în feed-urile utilizatorilor la fel de des ca și informațiile proaste.

Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, atât angajații guvernamentali, cât și furnizorii de servicii medicale trebuie să fie abilitați să facă această muncă mult mai eficient.

Rețelele sociale să își asume

În fine, site-ul citat spune că există întotdeauna posibilitatea ca autoritățile să oblige platformele de social media să își asume o anumită responsabilitate și să facă ceva pentru a proteja publicul de dezinformare.

Acestea au fost acuzate și în pandemie pentru propagarea de știri false legate de coronavirus.

Lung șir de probleme cu TikTok

Iar recent, rețele sociale au fost acuzate de către Revolut de propagarea fraudelor și înșelătoriilor financiare online.

Mai mult, Statele Unite au cerut ByteDance să vândă TikTok în 6 luni sau riscă să fie închisă total rețeaua socială, din cauza riscului ca datele utilizatorilor să ajungă la autoritățile chineze.

Dincoace de Ocean, în Uniunea Europeană, autoritățile sunt îngrijorate de efectele asupra stării mintale a utilizatorilor.

Foto ilustrativ: Shutterstock

  

  

Please follow and like us:
Pin Share