Motivarea deciziei prin care Elena Udrea a scăpat de dosarul Hidroelectrica. Judecătorii au ignorat deciziile Curții Europene privind prescripția

Un complet de trei judecători de la Înalta Curte a decis la începutul lunii iunie încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Decizia în acest caz fusese luată încă de anul trecut de către Curtea de Apel București, însă DNA a încercat repunerea dosarului pe rol, invocând în acest sens mai multe decizii ale Curții Europene de Justiție.

Judecătorii ÎCCJ nu au ținut cont de deciziile CJUE

Deciziile CCR și ÎCCJ din 2022 privind prescripția specială au dus la închiderea a nenumărate dosare penale. Unul dintre acestea a fost și dosarul Hidroelectrica, unde Elena Udrea era acuzată de de trafic de influenţă şi de spălare de bani, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Banii ar fi fost primiți pentru ca Udrea să intervină pentru ca omul de afaceri să-și păstreze contractele preferențiale cu Hidroelectrica.

Totuși, în mai 2022, CCR a venit cu prima decizie privind prescripția specială, arătând că acest instrument juridic nu a funcționat între 2018 și 2022. A venit apoi o a doua decizie a Înaltei Curți, care a interpretat hotărârea CCR în sensul că prescripția specială nu a fost aplicată între 2014 și 2022. ÎCCJ a spus în fapt că decizia CCR se aplică retroactiv, pe baza principiului legii mai favorabile.

În iulie 2023, într-un dosar de evaziune fiscală și fraudă cu fonduri europene, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis însă că instanțele naționale pot aplica doar decizia CCR nu însă și hotărârea Înaltei Curți. Practic, prin decizia sa, CJUE elimina perioada de 4 ani adăugată de ÎCCJ prin care faptele se prescriau mai repede. CJUE a decis la fel și într-un dosar de corupție, într-o hotărâre emisă în ianuarie 2024.

Judecătorii de la Înalta Curte, care s-au pronunțat pe cererea DNA privind repunerea dosarului pe rol în lumina deciziile CJUE au decis însă să nu țină cont de hotărârile instanței europene. În primul caz, ei au spus că decizia CJUE nu se aplică în dosarul Hidroelectrica, fiind fapte de corupție, iar apoi au ales să ignore decizia din ianuarie 2024, după cum notează G4media.

Cum au motivat judecătorii ÎCCJ ignorarea deciziilor CJUE

În motivarea deciziei, judecătorii de la Înalta Curte au arătat că decizia CJUE din iulie 2023, dată într-un dosar de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală, nu se aplică în dosarul Hidroelectrica. Mai mult, magistrații au subliniat și că mecanismul MCV nu mai este în vigoare.

„Cât priveşte aplicabilitatea în cauză a hotărârii pronunţate de CJUE în cauza C-107/2023 (din 24 iulie 2023 – n.r.), Înalta Curte constată că infracţiunile ce fac obiectul cauzei, nu intră sub incidenţa Hotărârii CJUE anterior menţionate, aşa cum rezultă din interpretarea acesteia şi din jurisprudenţa anterioară a Curţii de Justiţie.

În al patrulea rând, Decizia 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţie şi-a încetat efectele, urmare a abrogării prin Decizia nr. 1786/2023 a Comisiei Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 229 din 18 septembrie 2023.

Nu în ultimul rând, cu faptul că Decizia 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 care instituia în sarcina României „obligaţia de a accelera lupta împotriva corupţiei, în special a celei de nivel înalt prin asigurarea unei aplicări riguroase a legislaţiei anticorupţie şi a unor sancţiuni efective şi disuasive în cazul unor astfel de infracţiuni” a fost abrogată, Înalta Curte apreciază că, în prezenta cauză, prin faptele de trafic de influenţă şi de spălare de bani nu s-au adus atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Ca atare, jurisprudenţa Curţii anterior prezentată, inclusiv Hotărârea pronunţată în cauza C-107/23 PPU, nu este incidentă în speţă, motiv pentru care Înaltei Curţi nu-i incumbă obligaţia de a lăsa neaplicate deciziile nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022 ale Curţii Constituţionale şi de a da prevalenţă principiului supremaţiei dreptului Uniunii Europene”, se arată în motivarea judecătorilor de la ÎCCJ.

La fel, completul de la Înalta Curte a motivat că nu are obligația să țină cont de decizia CJUE din ianuarie 2024, decizie dată într-un dosar de corupție, tocmai pe motiv că mecanismul MCV a fost ridicat de către Comisia Europeană în 2023.

„Referitor la cererea de repunere pe rol a cauzei pentru a discuta efectele Ordonanţei din 9 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-131/23, Înalta Curte o găseşte neîntemeiată, având în vedere tocmai faptul că, aşa cum s-a arătat mai sus, Decizia 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 a fost abrogată prin Decizia nr. 1786/2023 a Comisiei Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 229 din 18 septembrie 2023, astfel că analiza incidenţei ordonanţei în prezenta cauză nu se impune a fi efectuată”, se mai arată în motivarea ÎCCJ.

Please follow and like us: