Unul dintre cele mai detaliate studii de până acum a consolidat legătura dintre autism și ceea ce se află în intestin, scrie publicația de specialitate Sciencealert.com. Analiza recentă nu s-a concentrat doar pe bacteriile native ale tractului digestiv, ci și pe fungi, archaea și virusuri. Echipa de cercetători de la Universitatea Chineză din Hong Kong a dezvoltat un test cuprinzător care dezvăluie o corelație între schimbările din compoziția microbiomului intestinal și diagnosticul de tulburare de spectru autist.
Impactul asupra înțelegerii și diagnosticării autismului
Legătura dintre compoziția modificată a microbiomului intestinal și autism adună tot mai multe dovezi, deși motivul acestei legături nu a fost încă stabilit. Comunitatea de microorganisme din tractul digestiv afectează starea noastră de spirit, gândurile și chiar deciziile noastre. Studiul condus de gastroenterologul Siew Ng a inclus întregul metagenom intestinal, secvenționând mostre de fecale de la 1.627 de copii, atât cu, cât și fără diagnostic de autism. Analiza a evidențiat diferențe semnificative în microbiomul copiilor cu autism.
Rezultatele și potențialul diagnostic
Cercetătorii au identificat diferențe în 14 archaea, 51 bacterii, 7 fungi, 18 virusuri, 27 gene microbiene și 12 căi metabolice între copiii neurotipici și cei cu autism. Utilizând un algoritm de învățare automată, au combinat toate datele pentru o evaluare multiregală, obținând o rată de acuratețe diagnostică între 79,5 și 88,6 la sută, în funcție de grupa de vârstă.
Studiul, publicat în Nature Microbiology, nu doar că afirmă legătura dintre intestin și autism, dar oferă și o metodă promițătoare pentru diagnosticarea autismului într-un mod simplu și neinvaziv. Bhismadev Chakrabarti de la Universitatea din Reading consideră că acest studiu deschide noi posibilități de investigare a căilor biochimice specifice și a impactului lor asupra trăsăturilor autiste.
O privire nouă asupra microbiomului în autism
Proiectul bine conceput și executat, care a luat în considerare o serie de factori de confuzie și a validat rezultatele în multiple eșantioane independente, lărgește perspectiva asupra rolului microbiomului în autism. Chakrabarti sugerează că markerii microbieni multi-regali ar putea fi utilizați în viitor pentru a ajuta la diagnosticarea autismului, combinând evaluările genetice, microbiene și comportamentale pentru a aborda lipsa de diagnosticare.
Această cercetare oferă noi căi pentru înțelegerea și diagnosticarea autismului, subliniind importanța microbiomului intestinal în dezvoltarea și funcționarea neurologică a copiilor.
