Un nou studiu alarmant sugerează că schimbările climatice ar putea declanșa o creștere a violenței domestice împotriva femeilor. Cercetătorii de la University College London (UCL) au analizat modul în care evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile, inundațiile și alunecările de teren, au fost legate de ratele violenței în cuplu (IPV) în 156 de țări. Rezultatele au arătat o creștere a abuzurilor fizice și a violenței sexuale în primii doi ani după astfel de fenomene, cu o prevalență mai mare în țările cu un PIB scăzut.
Legătura între fenomenele meteorologice extreme și violența domestică
Cercetătorii au descoperit o corelație semnificativă între violența domestică și evenimentele climatice extreme, cum ar fi furtunile, alunecările de teren și inundațiile. Studiul a constatat că în țările cu norme de gen patriarhale și unde violența împotriva femeilor este considerată un comportament normal, incidența violenței domestice a crescut semnificativ în urma acestor „șocuri climatice”. Profesorul Jenevieve Mannell, autorul principal al studiului, a subliniat că această creștere este mai severă în regiunile unde normele culturale tolerează violența.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat date din 363 de sondaje realizate între 1993 și 2019, colectând informații despre violența fizică și sexuală în cuplu din 156 de țări. În același timp, au strâns date despre fenomenele meteorologice extreme, care s-au întins din 1920 până în 2022, pentru a evalua dacă există o legătură între acestea și violența domestică. Concluziile au arătat o creștere semnificativă a violenței în urma furtunilor, alunecărilor de teren și inundațiilor, în timp ce cutremurele și incendiile de vegetație nu au prezentat o legătură clară cu violența în cuplu.
Impactul schimbărilor climatice asupra femeilor și importanța intervențiilor
Studiul a scos la iveală faptul că, în țările cu un PIB mai ridicat, ratele violenței în cuplu sunt semnificativ mai scăzute, în comparație cu țările cu venituri mai mici. Cele mai ridicate valori ale violenței domestice au fost înregistrate în Republica Democratică Congo, urmate de Etiopia și Papua Noua Guinee, conform datelor colectate.
Deși cauzele exacte ale acestor constatări nu sunt încă pe deplin înțelese, cercetătorii sugerează că factori precum stresul, insecuritatea alimentară și creșterea agresivității ca urmare a căldurii și umidității pot contribui la intensificarea violenței. În plus, dezastrele climatice reduc resursele sociale disponibile pentru a face față violenței domestice, cum ar fi serviciile poliției sau ale organizațiilor civile, care sunt concentrate pe gestionarea dezastrelor. De asemenea, adăposturile temporare pentru victimele dezastrelor sunt deseori supraaglomerate și nesigure, ceea ce poate crește riscul de violență sexuală.
Pe baza acestor constatări, cercetătorii fac apel la o acțiune urgentă pentru a integra problema violenței împotriva femeilor în planificările de adaptare la schimbările climatice. Ei recomandă includerea „violenței împotriva femeilor” în contribuțiile naționale determinate la nivel internațional (angajamentele țărilor în combaterea schimbărilor climatice) și alocarea de fonduri pentru a aborda această problemă în planurile de acțiune pentru schimbările climatice și gen.
