Firma soției lui Adriean Videanu a fost dată în judecată alături de Nicușor Dan. Ce nereguli s-au descoperit

Adriean Videanu, fostul primar al Capitalei, vicepremier și ministru al Economiei, și soția sa, Miorița, au fost opriți săptămâna trecută, pe aeroportul din Munchen, cu bijuterii în valoare de aproximativ 650.000 de euro pe care nu le-au declarat la vamă. Este vorba despre o bijuterie Cartier, formată din lănțișor și pandantiv, estimată la 500.000 euro, și un ceas în valoare de 150.000 de euro.

Primăria a emis o autorizație de construire pentru firma Mioriței Videanu

Vameșii germani le-au comunicat lui Videanu și soției sale că sunt obligați să plătească taxele și TVA pentru bijuterii în Germania, aceasta fiind prima țară din UE pe care au tranzitat-o după ce veniseră din Elveția, țara de unde au achiziționat bijuteriile. Videanu a mărturisit că a plătit toate taxele autorităților germane, dar că va contesta decizia, deoarece consideră că trebuia să le achite în România, unde are reședința fiscală.

Adriean Videanu și soția sa au devenit milionari din afaceri cu materiale de construcții, averea lor fiind estimată la 200 milioane euro în 2009. Ulterior, familia Videanu și-a extins afacerile și în imobiliare. Una dintre firmele familiei Videanu se numește Roma 12 District SRL (fosta Theda Disrtrict SRL), dezvoltator imobiliar, în care Miorița Videanu deține 90% din capitalul social.  Firma controlată de Miorița Videanu a fost dată în judecată, alături de Primăria Municipiului București și primarul general în funcție, Nicușor Dan, de către trei persoane fizice.

Dosarul a fost înregistrat pe 10 noiembrie 2022 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamanții au cerut în instanță suspendarea și anularea unui act administrativ din 21 septembrie 2020, prin care Primăria a emis o autorizație de construire pentru Roma 12 District SRL. La acea dată, primar general era Gabriela Firea, Nicușor Dan începându-și mandatul pe 29 octombrie 2020, la aproape o lună după emiterea respectivului act de către Primăria București.

Reclamanții au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în București, sector 1, învecinat cu imobilul pentru care s-a emis autorizația de construire. Ei au menționat că imobilul a fost construit în 1930 și că, prin efectuarea lucrărilor la imobilul ce face obiectul autorizației, au început să apară deteriorări ale structurii de rezistență la propriul lor imobil. Conform proiectului, imobilul autorizat urmează să aibă balcoane a căror limită nu respectă distanța minimă între clădiri. Totodată, ar urma să fie construit în regim S+P+3E, mai înalt decât clădirea în care locuiesc reclamanții, fără respectarea distanței minime și a gradului de însorire.

Firma Mioriței Videanu a fost autorizată să construiască un etaj suplimentar

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a făcut verificări și a constatat că autorizația a fost emisă nelegal. Aceștia nu au dispus sistarea lucrărilor, dar au sesizat prefectul pentru a analiza oportunitatea atacării autorizației în contencios. Firma Mioriței Videanu a susținut, pe fondul cererii de suspendare, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, că nu există un caz bine justificat, deoarece studiul de însorire nu este cerut prin certificatul de urbanism, fiind o cerință doar pentru clădirile înalte și cerută la PUZ-uri. Documentația necesară pentru obținerea certificatului de urbanism este prevăzută de Legea nr. 350/2001 și 50/1991 și aceste acte normative nu prevăd necesitatea studiului de însorire.

Firma controlată de Miorița Videanu a mai menționat că a depus toate documentele pe care ISC le-a constatat ca fiind lipsă și această instituție a confirmat că documentația depusă conține documentele care lipseau la data controlului. Pârâta nu a știut de controlul ISC, aceste documente se găseau în posesia pârâtei la momentul emiterii autorizației fiind respectate toate dispozițiile legale. ISC a inspectat șantierul de mai multe ori și nu au fost identificate elemente care să conducă la oprirea lucrărilor. A mai arătat că documentele au fost înaintate și primăriei.

Instanța a menționat că primul argument formulat de reclamanți privește regimul de înălțime pentru care s-a acordat autorizarea, în concret firma Mioriței Videanu fiind autorizată să construiască un etaj suplimentar imobilului, care va deveni regim înălțime S+P+3E. Reclamanții au susținut că art. 1 din Secțiunea 1 a Anexei privind zona L, zona L2b – 49 din PUZ permite construirea de locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2E. În lipsa unui PUD, este direct aplicabil PUZ-ul menționat, iar autorizația a fost emisă cu nerespectarea acestui criteriu imperativ. Firma soției lui Adriean Videanu a arătat că în speță sunt incidente reglementările urbanistice prevăzute pentru Subzona L2b, iar nu cele privind subzona M2+M3.

Firma Mioriței Videanu a formulat recurs

Un alt argument s-a referit la distanța minimă față de limitele de proprietate. Instanța a specificat că Codul civil prevede în art. 612 o distanță de minimum 60 centimetri față de limita de hotar, dacă nu se prevede altfel prin regulamentul de urbanism. Reclamanții au arătat că PUZ Sector 1 este suspendat și nu produce efecte, fiind aplicabil PUGMB. Firma Mioriței Videanu a arătat că autorizația contestată respectă și regulile instituite de PUG și de PUZ Zone Construite Protejate și că aceste reglementări urbanistice se aplică clădirilor noi, nefiind aplicabile clădirilor existente, dar nu a indicat niciun text de lege în acest sens.

Firma a menționat că această regulă rezultă din cuprinsul „regulamentului local de urbanism aplicabil”. Instanța a consemnat că această regulă nu este prevăzută de PUZ Zone Protejate adoptat prin HCGMB nr. 279/2000. Oricum, situația de față nu poate fi privită strict din perspectiva unei clădiri existente, deoarece firma Mioriței Videanu va extinde construcția și o va înălța. Limita de 7 metri, existentă anterior autorizării, respecta întru totul cerințele de urbanism. Noua construcție, însă, extinsă și înălțată, trebuie să respecte limitele de urbanism la data autorizării și efectuării acestor lucrări. Instanța a menționat că, în caz contrar, s-ar ajunge la nerespectarea limitelor și regulilor de urbanism pentru toate construcțiile care sunt extinse și refăcute, ceea ce ar genera un regim discriminatoriu și nejustificat.

Constatând că autorizația de construire din 21.09.2020 a fost emisă cu nerespectarea regulilor de urbanism ce reglementează distanța față de limitele de hotar, instanța a admis cererea reclamanților și a dispus anularea actului administrativ, pe 20 decembrie 2023, se arată în dosarul consultat de FANATIK. De asemenea, Tribunalul București a respins excepția inadmisibilității cererii de suspendare. Firma Mioriței Videanu a formulat recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, fiind înregistrat pe 15 martie 2024. Următorul termen a fost programat pentru 27 ianuarie 2025.

Please follow and like us: