În 2023, prețurile la energie în Europa au cunoscut schimbări semnificative, fiind influențate în mare parte de efectele economice ale războiului din Ucraina și de dinamica pieței. Deși în a doua jumătate a anului, facturile la energie electrică și gaze au scăzut în multe țări europene, prețurile din România rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Acest lucru nu elimină, însă, percepția publicului că prețurile au „explodat” în contextul creșterilor anterioare.
Prețurile gazelor naturale: România printre cele mai accesibile
În a doua jumătate a anului 2023, România s-a situat pe locul trei în clasamentul țărilor UE cu cele mai mici prețuri la gaze naturale pentru consumatorii casnici. Prețul mediu al gazelor în România a fost de aproximativ 11,3 EUR pentru 100 kWh, una dintre cele mai scăzute valori din Europa, conform unui raport al EUROSTAT. Pentru comparație, prețurile cele mai ridicate s-au înregistrat în Suedia, Irlanda și Țările de Jos, unde consumatorii au plătit de peste șase ori mai mult decât cei din Ungaria, țara cu cele mai mici tarife.
În ciuda acestor prețuri accesibile în România, piața gazelor naturale a fost marcată de fluctuații mari în alte state europene. De exemplu, Lituania, Polonia și Slovacia au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor în 2023, ajungând până la o majorare de 67,7% în Lituania. În schimb, unele state, precum Grecia, Danemarca și Bulgaria, au beneficiat de scăderi semnificative ale prețurilor.
Prețul energiei electrice: România în topul țărilor cu tarife mici
În ceea ce privește energia electrică, România s-a situat pe locul cinci în UE în semestrul II din 2023, cu unul dintre cele mai mici prețuri pentru consumatorii casnici. Prețul mediu al energiei electrice a fost de 28,5 EUR pentru 100 kWh, în scădere cu 3% față de prima jumătate a anului. Acest lucru reflectă o dinamică a pieței care a fost influențată de stabilizarea prețurilor după creșterile accentuate din 2022.
Cu toate acestea, România nu a fost ferită de fluctuații, mai ales când prețurile energiei electrice sunt raportate la standardul puterii de cumpărare (PPS). În această analiză, România a ocupat locul 23, ceea ce arată că povara financiară a facturilor la energie electrică este resimțită mai puternic comparativ cu alte țări din UE, având în vedere nivelul veniturilor. De exemplu, prețurile cele mai mici, raportate la PPS, au fost înregistrate în Malta și Luxemburg, în timp ce Cehia și Cipru au raportat cele mai mari costuri raportate la puterea de cumpărare.
Diferențele de preț între țări și impactul asupra consumatorilor
La nivel european, prețurile la energie au variat semnificativ între statele membre, reflectând o serie de factori, de la politicile guvernamentale și structura piețelor naționale, până la nivelul de integrare al surselor regenerabile și dependența de importurile de energie. De exemplu, Germania a înregistrat cel mai mare preț la energia electrică, cu 40,2 EUR pentru 100 kWh, urmată de Irlanda și Belgia, unde prețurile au depășit 37 EUR pentru 100 kWh. În schimb, Ungaria, Bulgaria și Malta au raportat cele mai mici tarife, cu prețuri care au variat între 11,3 și 12,8 EUR pentru 100 kWh.
În ciuda acestor diferențe, majoritatea țărilor din UE au înregistrat o scădere a prețurilor la energie electrică în a doua jumătate a anului 2023, un trend care se datorează în principal redresării pieței și eliminării treptate a măsurilor de reducere a consumului impuse în timpul crizei energetice. Totuși, state precum Olanda și Cehia au înregistrat creșteri semnificative, de peste 80%, cauzate de condiții specifice pieței și politicilor energetice naționale.
Cum se compară România cu restul Europei?
În general, consumatorii români se bucură de prețuri mai mici la energie electrică și gaze naturale comparativ cu alte state europene, însă puterea de cumpărare joacă un rol important în percepția lor. În timp ce facturile la energie au scăzut în ultimele luni ale lui 2023, povara acestor costuri rămâne una semnificativă pentru o parte a populației, mai ales în contextul creșterilor economice și inflației. România reușește să mențină tarife relativ mici datorită reglementărilor naționale și a unor politici menite să protejeze consumatorii casnici, însă rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor putea continua pe termen lung, având în vedere provocările de pe piețele internaționale de energie.
