Fântâna Miorița, situată în nordul Capitalei, este un reper istoric și cultural important, dar și un punct central al traficului aglomerat din zonă. Acest monument, restaurat recent, nu doar că atrage privirile prin frumusețea sa, ci și prin valoarea sa simbolică, fiind legat de unul dintre cele mai cunoscute mituri din cultura română. În ciuda semnificației sale, fântâna a devenit un simbol ironic al aglomerației infernale cauzate de șantierele din nordul Bucureștiului, inclusiv lucrările la noua magistrală de metrou.
Restaurată în 2019, Fântâna Miorița rămâne un simbol al Bucureștiului, deși mulți șoferi care trec pe lângă ea sunt mai preocupați să scape din trafic decât să aprecieze această „Fontana di Trevi” locală.
Fântâna Miorița și legătura cu balada românească
Inaugurată în 1936, Fântâna Miorița a fost concepută de renumitul arhitect Octav Doicescu, cunoscut și pentru alte proiecte importante precum Opera Română și Fântâna Zodiac din Parcul Carol. Inspirată de balada Miorița, fântâna este realizată din granit de Dobrogea și are o formă neobișnuită de elipsă, cu dimensiuni impresionante. Bazinul său are diametrul mare de 50 de metri și cel mic de 20 de metri, în centrul acestuia aflându-se două ziduri paralele de piatră, înalte de 3,2 metri și lungi de 16 metri.
De o parte și de alta a fântânii, mozaicurile alb-negru create de Milița Petrașcu și Gheorghe Mogoș Niculescu prezintă scena clasică a mitului Mioriței: cei trei ciobani și turmele lor, iar pe cealaltă parte, scena morții ciobanului. Mozaicurile, bine conservate și vizibile și astăzi, oferă o notă artistică deosebită acestei opere arhitecturale.
Un simbol al Bucureștiului inaugurat la „Luna Bucureștilor”
Fântâna Miorița a fost inaugurată în cadrul expoziției „Luna Bucureștilor” din 1936, un eveniment destinat să celebreze orașul și să atragă turiști din străinătate. Amplasată strategic între Arcul de Triumf și pasajul de cale ferată de lângă Vila Mina Minovici, fântâna a servit drept decor pentru un București în plină expansiune și modernizare.
De-a lungul anilor, trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra acestui monument, iar restaurările au fost necesare pentru a menține frumusețea și integritatea sa. Ultima restaurare a avut loc în 2019, readucând Fântâna Miorița la splendoarea sa inițială și confirmându-i statutul de monument istoric, aflat pe Lista monumentelor istorice din București, la poziția 2281, cod LMI B-III-m-A-19966.
Cu toate acestea, fântâna rămâne în prezent un punct de referință nu doar cultural, ci și pentru șoferii care își petrec ore bune în traficul din nordul orașului, o realitate cu care bucureștenii se confruntă zilnic.
