Geoffrey Hinton, considerat unul dintre pionierii inteligenței artificiale și părintele rețelelor neurale, a primit recent Premiul Nobel pentru Fizică, recunoașterea venind în urma contribuțiilor sale fundamentale la dezvoltarea AI. Cu toate acestea, succesul și evoluția rapidă a tehnologiei pe care a ajutat-o să creeze i-au adus și temeri cu privire la viitorul omenirii.
De la succesul academic la avertismentele despre pericolele AI
Hinton, în vârstă de 76 de ani, are o carieră impresionantă în spate, fiind unul dintre cei care au modelat fundamental înțelegerea rețelelor neurale și a deep learning-ului. Încă din 2012, la o competiție de cercetare desfășurată la Florența, Hinton și echipa sa de la Universitatea din Toronto au demonstrat pentru prima dată eficacitatea rețelelor neurale în recunoașterea obiectelor din imagini, un pas esențial în dezvoltarea AI. Unul dintre membrii echipei sale, Ilya Sutskever, avea să devină ulterior unul dintre co-creatori ai ChatGPT, o platformă care a revoluționat utilizarea AI la nivel mondial, scrie BBC.
Cu toate acestea, în ciuda succesului său în avansarea tehnologiei, Hinton a început să își exprime îngrijorările tot mai puternice cu privire la riscurile pe care AI le prezintă pentru viitorul omenirii. În 2023, și-a părăsit poziția la Google, unde lucrase în dezvoltarea rețelelor neurale, pentru a putea vorbi liber despre pericolele pe care le vede în această tehnologie. „Nu am plecat pentru că Google nu mi-ar fi permis să vorbesc, ci pentru că nu voiam să influențez imaginea companiei prin ceea ce am de spus,” a explicat Hinton, conform publicației La Stampa.
O evoluție neașteptată: de la recunoașterea imaginilor la generarea de conținut
Un moment critic în viziunea lui Hinton despre AI a avut loc la sfârșitul anului 2022, când OpenAI a lansat ChatGPT. Acest chatbot, capabil să genereze texte, imagini și alte forme de conținut, a declanșat o competiție acerbă în rândul marilor companii din tehnologie, ceea ce a schimbat totul. Pentru Hinton, această cursă pentru dezvoltarea AI a atras atenția asupra unei amenințări majore: posibilitatea ca AI să devină atât de avansată încât să șteargă granițele dintre realitate și ficțiune, contribuind la proliferarea deepfake-urilor și a dezinformării masive.
Într-o discuție cu The New York Times, Hinton și-a exprimat clar temerile: „Trăim într-o lume în care conținutul creat de AI ar putea înlocui complet realitatea așa cum o știm, eliminând orice distincție între adevăr și minciună.”
Apelul pentru responsabilitate: gestionarea riscurilor AI
În octombrie 2023, Hinton, alături de Yoshua Bengio și alți cercetători renumiți, a lansat un apel public pentru o gestionare mai responsabilă a inteligenței artificiale. Documentul, intitulat „Gestionarea riscurilor AI într-o eră a progreselor rapide”, a subliniat nevoia urgentă de a pune în aplicare măsuri pentru a asigura un control etic și sigur al tehnologiei. Printre propunerile lor, aceștia au cerut companiilor precum OpenAI să aloce o treime din bugetele lor de cercetare pentru siguranța și etica AI.
De asemenea, apelul cere guvernelor să impună reguli stricte, cum ar fi înregistrarea modelelor de AI și protecția avertizorilor de integritate. „Trebuie să avem acces la aceste sisteme înainte de dezvoltarea lor pentru a evalua riscurile, cum ar fi capacitatea AI de a se auto-replica sau de a penetra sisteme informatice,” se arată în document.
Criticile și viziunea lui Hinton
În ciuda recunoașterii sale internaționale, Geoffrey Hinton nu a scăpat de critici. Unii îl acuză că are o viziune „religioasă” asupra inteligenței artificiale, că vede această tehnologie ca pe ceva inevitabil și aproape mistic. Criticii sugerează că Hinton ar fi devenit atât de absorbit de domeniul său încât nu mai poate face distincția clară între tehnologie și utilizarea ei.
Cu toate acestea, Hinton rămâne ferm în convingerile sale. „Cândva, credeam că AI va deveni mai inteligentă decât noi în 30-50 de ani. Acum, nu mai cred asta. Se poate întâmpla mult mai repede,” a spus el recent. Temerea sa cea mai mare este că AI va ajunge să elimine anumite locuri de muncă și, eventual, să reprezinte o amenințare pentru însăși existența umanității, prin dezvoltarea sa autonomă și folosirea sa în scopuri malefice.
Această evoluție rapidă a tehnologiei îl face pe Hinton să se întrebe dacă, în timpul acelei conferințe din Florența din 2012, putea deja să prevadă unele dintre pericolele de astăzi. La acel moment, când provocarea era doar recunoașterea unor imagini simple, puțini ar fi putut anticipa dezvoltarea explozivă a AI. Iar viitorul, așa cum îl vede Hinton, este încărcat de incertitudine și riscuri majore – cu AI-ul având potențialul să decidă nu doar despre tehnologie, ci despre destinele noastre.
