Într-un colț liniștit din Shropshire, Marea Britanie, un laborator de clonare deschide ușile pentru stăpânii de animale care își doresc să își readucă la viață prietenii necuvântători. Gemini Genetics este una dintre puținele companii din Europa care oferă clonarea animalelor de companie, de la câini la cai Suffolk Punch. Deși costurile sunt considerabile, între 38.000 și 59.000 de lire sterline, procesul atrage tot mai mulți clienți dispuși să investească pentru a păstra o legătură specială cu animalele lor.
Avansurile în tehnologia clonării, dezvoltate cu decenii în urmă odată cu celebra oaie Dolly, permit acum replicarea exactă a ADN-ului unui animal decedat, aducându-l înapoi sub forma unui nou exemplar genetic identic.
Cum funcționează clonarea animalelor la Gemini Genetics
Procesul de clonare la Gemini Genetics începe cu prelevarea de țesut de la animalul decedat, în maximum cinci zile de la moartea acestuia. ADN-ul este extras din țesut, multiplicat și stocat criogenic în azot lichid. Deoarece clonarea este interzisă în Uniunea Europeană, mostrele de ADN sunt trimise la un laborator partener din Texas, SUA, unde sunt folosite pentru a crea embrioni clonați.
În Texas, ADN-ul este transferat într-un ovul donator, care a fost golit de nucleul său original. Dacă procesul reușește, ovulul începe să se dividă și să formeze un embrion, care este purtat de o mamă surogat pentru întregul ciclu de gestație, ce poate dura între 2 luni pentru câini și până la 12 luni pentru cai. După naștere, animalele sunt înțărcate și returnate în Marea Britanie noilor lor stăpâni.
Compania permite, de asemenea, clienților să își păstreze ADN-ul animalelor fără a iniția procesul complet de clonare. Contra sumei de 600 de lire sterline, ADN-ul poate fi conservat pentru viitor, oferind astfel stăpânilor posibilitatea de a decide ulterior dacă doresc să își cloneze animalele.
Controverse și implicații etice
În ciuda avansurilor tehnologice, clonarea animalelor rămâne o practică controversată. Organizații precum RSPCA (Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals) avertizează asupra problemelor etice și de bunăstare implicate. Clonarea nu garantează un animal identic în comportament și personalitate cu cel original, deoarece experiențele de viață influențează formarea caracterului unui animal. În plus, ratele ridicate de eșec și afecțiuni fizice la clone, precum tumori sau creșteri anormale, sunt factori îngrijorători.
Compania are la fața locului o clonă de cocker spaniel numită Gem (foto) care și-a început viața ca o bucată din țesutul urechii altui câine. Sursa: DailyMail
Cu toate acestea, pentru unii stăpâni, cum este cazul lui Kelly Anderson, care și-a clonat pisica decedată Chai, clonarea reprezintă o modalitate de a păstra o parte din animalul pierdut.
„Nu mi-am dorit să o readuc pe Chai la viață, ci doar să păstrez o parte din ea”, a declarat Anderson.
Deși clonarea animalelor este văzută de unii ca o șansă la o a doua viață, specialiștii subliniază că impactul emoțional și fizic asupra animalelor nu trebuie ignorat.
