Strada din București de unde au fost alungați toți bogații. N-au contat sumele din conturi și nici numele sau funcția politică. Și-au făcut bagajele și-au plecat care încotro

Strada din București de unde au fost alungați toți bogații. N-au contat sumele din conturi și nici numele sau funcția politică. Și-au făcut bagajele și-au plecat care încotro. Acum e una dintre cele mai importante artere din oraș.

Strada din Capitală de unde au fost expulzate personalități de seamă, deși aveau bani mulți în conturi. Numele lor nu a avut importanță

Strada din Capitală de unde au fost expulzate personalități de seamă, deși aveau bani mulți în conturi. Numele lor nu a avut importanță. Bulevardul care este cunoscut în ziua de azi are o istorie veche în spate.

O vreme s-a numit Bulevardul I.C. Brătianu, apoi a purtat denumirea de Nicolae Bălcescu şi în momentul de față este intitulat Gheorghe Magheru, însă nu a fost dintotdeauna o regiune importantă din București.

Istoricii își amintesc că strada Colței era o uliță prăfuită care s-a transformat de-a lungul timpului. Mahalaua șerpuită unea Piața Sfântul Gheorghe de nordul orașului și ajungea până în strada Clemenței (actuala strada C.A. Rosetti).

Din acest punct traseul pornea către nord, pe strada Pitar Moș și până în Calea Herăstrău (actuala Calea Dorobanților). Schimbările uliței au început să apară odată cu dărâmarea Turnului Colței (1888), decizia fiind luată de primarul Pache Protopopescu.

La momentul respectiv s-a dorit un amplu proces de transformări edilitare pentru deschiderea mahalalei și alinierea sa în vederea construirii unui bulevard, asemănător celui care făcea legătura dintre Obor și Cotroceni, potrivit b365.ro.

Primul segment al noii artere nord-sud a prins contur în mandatul lui Nicolae Filipescu (1893-1895). Acesta unea Piața Victoriei de Piața Romană, fiind denumit Bulevardul Colțea, arătând în felul acesta intențiile pe care le aveau autoritățile.

Strada Colței, o uliță plină de personalități cu zeste

Strada Colței o fost o uliță care a avut numeroase personalități cu zeste. Printre bogații vremii care au locuit în această parte a Capitalei se numără Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman și Dimitrie A. Sturza, care inițial s-au opus procesului de sistematizare a arterei.

Au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a întârzia procesul de deschidere al bulevardului, dar în cele din urmă au cedat. Ulterior, artera a devenit cea mai modernă din București pentru că reușea să îmbine perfect noul stil arhitectural – modernismul.

Printre clădirile emblematice care au rămas de atunci se numără blocurile ARO, hotelurile Ambasador și Lido, garajul Ciclop și blocul Scala. La polul opus, unul dintre imobilele dărâmate pentru a face loc bulevardului este Muzeul Simu.

Mahalaua Colțea s-a ridicat în jurul uneia dintre cele mai importante ctitorii, Biserica Trei Ierarhi, ridicată în 1702. O vreme s-a numit Mănăstirea Trisfetitele, acum fiind cunoscută de oameni drept Biserica Colţea.

Are un stil deosebit de interesant pentru că îmbină tradiţii locale cu influenţe orientale și baroce. Mai târziu, în anul 1704 s-a construit primul aşezământ de asistenţă medicală, conceput iniţial pentru a fi un spital pentru săraci.

Palatul Suțu, parte a Muzeului Municipiului București, este o altă clădire emblematică care mai amintește de vechea uliță din București. Clădirea a avut mai multe destinații. O emblemă care a dispărut de pe strada Colței este Turnul Colţei, construit între 1714 şi 1715. A fost demolat în 1888.

Strada Colței și denumirile sale

„Artera a purtat de-a lungul timpului diferite denumiri, pe de-o parte conform cu timpurile în care a fost construită și pe de alta, datorată schimbărilor de regim politic. Astfel că primul segment a primit numele de Bulevardul Colței.

La începutul secolului al XX-lea s-a dorit omagierea marelui om politic Lascăr Catargiu, căruia i s-a ridicat o statuie în Piața Romană, care a devenit Piața Lascăr Catargiu, iar artera a fost la rândul ei redenumită.

Apoi, în timpul regimului comunist a primit numele de Ana Ipătescu. Apoi bulevardul care unea Piața Lascăr Catargiu de Piața I.C. Brătianu s-a numit Tache Ionescu, până la strada C.A. Rosetti și de aici I.C. Brătianu.

Și ultima parte a arterei nord sud a purtat vremelnic diferite denumiri: Constantin Brâncoveanu, Regele Alberti sau 1848 în timpul comunismului. Astăzi bulevardul are complexa denumire de Lascăr Catargiu, Georghe Magheru, Nicolae Bălcescu, I.C. Brătianu.

Aceste chestiuni sunt deslușite prin intermediul hărților din acele perioade și ele sunt exemplul cel mai elocvent al faptului că orașul este viu și că trăiește odată cu locuitorii lui”, au dezvăluit specialiștii, pentru sursa citată mai sus.

Please follow and like us: