Aceasta este cea mai înaltă clădire din București. Are cu 53 de metri mai mult decât Casa Poporului și o poți observa de la mare depărtare, de pe DN1 și A3

Aceasta este cea mai înaltă clădire din București. Are cu 53 de metri mai mult decât Casa Poporului și o poți observa de la mare depărtare, de pe DN1 și A3

Aceasta e cea mai înaltă clădire din București, care are cu 53 de metri mai mult decât Casa Poporului. Se poate observa de la mare depărtare, iar la construcția ei s-au folosit materiale speciale.

Aceasta este cea mai înaltă clădire din București. E vizibilă de la depărtare

Este vorba despre clădirea de birouri Sky Tower, care are 137 de metri înălțime. Este cel mai înalt zgârie-nori din București, dar și din România. Clădirea e importantă pentru dezvoltarea zonei de afaceri din Floreasca.

Clădirea este mai înaltă decât Catedrala Mântuirii Neamului, care are o înălțime de 120 de metri și se află pe locul doi în topul celor mai înalte construcții.

Sky Tower este o construcție care are o compoziție arhitecturală destul de simplă, dar de mare efect. Arhitecții vienezi Franz Janz și Armin Fuchs, de la Hogfman-Janz ZT GmbH, alături de arhitectul Mihai Eftenie de la Baumarc Proiect din București, s-au ocupat de proiectarea clădirii.

Localizarea din zona Floreasca este una foarte bună, iar clădirea este vizibilă de pe DN1 și A3. Este o clădire cu 53 de metri mai înaltă decât Casa Poporului, care are 84 de metri.

Construcția acestei clădiri a început în 2008 și a fost recepționată în 2012. Este o clădire din sticlă, care are, în total, 37 de etaje.

“Clădirea Sky Tower se dovedeşte a fi un reper din sticlă pentru mai multe trasee importante din oraş, îl zăreşti de departe de pe DN1 si de pe A3: un proiect inovator care răspunde celor mai înalte standarde estetice şi tehnologice.

Clădirea de formă eliptică este structurată vertical într-o serie de elemente transparente, translucide și opace, care creează un efect vizual dinamic și care reflectă totodată o anumită zonificare funcțională”, arată prezentarea proiectului.

Lobby-ul de la primul nivel al clădirii are dimensiuni mari și grădini verticale, dar și o zonă de acces către lifturile foarte rapid. Acestea pot ajunge până la ultimul nivel în doar 30 de secunde. La ultimele două niveluri se află un restaurant panoramic.

Cum a fost construită clădirea

Fațada clădirii a fost realizată din sticlă cu control solar, ce reprezintă aproape 33% din suprafața acesteia, precum și din panouri de geam termoizolant serigrafiat (21% din suprafața fațadei).

S-au folosit, de asemenea, și panouri metalice cu termoizolație, ce reprezintă 22% din suprafața fațadei, notează B365.ro. Arhitectul Mihai Eftenie a vorbit, în cadrul unui interviu pentru sursa citată, despre procesul de construcție.

“Nu este deloc simplu. Sky Tower (cu infrastructura pe cinci niveluri – care conține adăposturile și garajul subteran – și suprastructura cu 37 de niveluri), a fost construit în maniera top-down, adică s-a realizat întâi structura verticală, s-a turnat planșeul de la cota zero, după care a început să se toarne restul planșeelor: s-a construit și în jos și în sus.

Am văzut cum s-a pus armătura în stâlpi. Turnul are structura din beton armat, cel mai bun pentru România și pentru solul Bucureștiului cu nivel ridicat de hazard seismic. Armăturile au avut niște joante înfiletate.

De obicei, la contrucțiile din beton armat barele se petrec, dar in acest caz nu s-a putut folosi această metoda pentru că nu ar mai fi fost loc și pentru beton în cofraj. Pentru a se putea turna betonul, toate armăturile au fost montate cap la cap. Este foarte interesant”, a explicat acesta.

Cu toate că este o clădire realizată din sticlă, clădirea face față temperaturilor ridicate din timpul verii. Construcția a fost realizată cu mai multe tipuri de geam pentru controlul solar.

“Sunt șase tipuri de geam pentru controlul solar, s-a făcut un calcul pentru optimizare. Apoi, toată partea de instalații de răcire este realizată cu instalaţii performante aduse din Finlanda, cu grinzi de răcire: au suprafața de emisie mare, în consecință viteza aerului este foarte mică”, a mai spus arhitectul Mihai Eftenie.

Please follow and like us:
Pin Share