Alegeri în Franța: rezultatele finale ale turului întâi.

Rezultatele indicate de exit-polluri pentru turul întâi al alegerilor legislative anticipate din Franţa au fost confirmate de cifrele oficiale finale anunţate luni dimineața de Ministerul de Interne. Așadar, partidul de extremă-dreapta Rassemblement national (RN – Adunarea Națională) s-a clasat pe primul loc, devansând alianţa de stânga Nouveau Front populaire (NFP – Noul Front Popular) şi partidul centrist al preşedintelui Emmanuel Macron, relatează Le Figaro, potrivit news.ro.

Rassemblement national şi aliatul său Eric Ciotti de la Les Républicains (Republicanii), partidul dreptei tradiţionale, deşirat în prezent de lupte interne, a câștigat 33,15%, adică peste zece milioane de voturile exprimate. Un număr de 39 de deputaţi susţinuţi de partidul de extremă-dreapta au fost aleşi din turul întâi, inclusiv Marine Le Pen.

NFP, care a rezutat din unirea unor partide de stânga și de extremă-stânga, a obţinut 27,99%, adică aproape nouă milioane de voturi. Treizeci și doi de candidați susţinuţi de NFP au fost aleşi din turul întâi, printre care Olivier Faure, prim-secretarul Partidului Socialist, Emmanuel Grégoire, un apropiat al primăriței Parisului, Anne Hidalgo, precum şi Sophia Chikirou, partenera lui Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de extremă-stânga La France Insoumise (Franța nesupusă).

Tabăra centristă a lui Macron, Ensemble pour la République (Împreună pentru Republică), a cumulat doar 20,04%, adică aproape 7 milioane de voturi. Doar doi deputaţi au fost aleşi din turul întâi: Pierre Cazeneuve în Hauts-de-Seine şi Mikaele Seo în Wallis şi Futuna.

Negocieri pentru turul doi

Prezenţa la vot a fost de 66,71% din alegătorii înregistraţi, cu 20 la sută mai mulţi decât la alegerile precedente din 2022. Este un nivel fără precedent de la un gest similar, de dizolvare a Adunării, în 1997, de către preşedintele de atunci Jaques Chirac. Acest nivel de participare este apropiat de cifrele înregistrate în anii 1980, între 65 şi 70% – cu excepţia anului 1986, când scrutinul a avut loc în cadrul sistemului de reprezentare proporţională cu doar un singur tur.

Această săptămână va fi marcată mai ales de negocierile privind menţinerea sau nu a unui candidat împotriva NFP sau a RN în cele 306 cazuri de alegeri în turul doi în care sunt implicaţi trei candidaţi.

Există şi câteva circumscripții cu patru candidați în turul doi, ceea ce nu s-a mai văzut de 50 de ani, notează Le Figaro.

Candidaţii care vor decide să se retragă – ceea ce i-ar favoriza pe unul sau altul dintre ceilalţi competitori – trebuie să anunţe până marţi la ora locală 18.00.

Scenarii postelectorale

Rezultatul final al alegerilor legislative anticipate din Franța va depinde de strategia pe care competitorii o vor alege înaintea turului doi, programat pe 7 iulie. RN cel mai probabil va câştiga, dar întrebarea care se pune este dacă va reuşi să ajungă la o majoritate absolută.

Ce se întâmplă dacă RN obţine o majoritate absolută? Poate fi evitată paralizia politică după alegeri? Acestea sunt întrebările care se pun acum, iar Reuters încearcă să le dea un răspuns.

Răspuns scurt: nimeni nu știe sigur

Articolul 8 din Constituţie prevede că preşedintele numeşte prim-ministrul, dar nu spune ce criterii ar trebui să folosească.

În practică, preşedintele Emmanuel Macron ar trebui să ofere postul principalului grup parlamentar, iar turul întâi sugerează că va fi vorba de RN.

Șeful RN, Jordan Bardella, va fi prim-ministru?

RN a declarat că Jordan Bardella, un politician de doar 28 de ani, este candidatul său pentru funcţia de prim-ministru. În același timp, partidul de extremă-dreapta a insistat că va refuza postul dacă împreună cu aliaţii săi nu vor obţine o majoritate absolută de cel puţin 289 de mandate.

Deoarece Constituţia nu prevede cum ar trebui să îşi aleagă premierul, Macron ar putea, teoretic, să încerce să formeze o alianţă anti-RN şi să ofere postul unui alt partid sau unei persoane care nu este afiliată politic.

Dacă nu Bardella, atunci cine?

Constituţia nu oferă niciun răspuns specific. Opţiunile ar include: 1) Încercarea de a încheia o alianţă a partidelor principale. O astfel de alianţă nu există în prezent, dar Macron a îndemnat partidele să se unească pentru a ţine departe extrema dreaptă. 2) Oferirea postului stângii, dacă alianţa care include extrema stângă, Partidul Socialist şi Verzii va fi, cel mai probabil, al doilea grup ca mărime. Stânga ar putea încerca să formeze un guvern minoritar împreună cu formaţiunea centristă a lui Macron şi cu aliaţii acesteia.

Ar funcționa oricare dintre aceste opțiuni?

Dacă RN câştigă cea mai mare parte din voturi şi acceptă postul de prim-ministru, ar începe o perioadă de „coabitare” cu Macron. Acest lucru s-a mai întâmplat de trei ori în istoria politică modernă a Franţei, dar cu partide mainstream. RN ar putea avea dificultăţi în adoptarea ideilor sale de radicale.

Fiind cel mai mare partid din Parlament, dar nu și la putere, RN ar putea bloca sau modifica propunerile guvernului. Constituţia oferă guvernului unele instrumente pentru a ocoli această situaţie, dar cu anumite limite.

În cazul în care RN obţine o majoritate, ar fi în mare măsură să obţină postul de prim-ministru, deoarece ar putea forţa orice guvern cu care nu este de acord să demisioneze.

Ce se întâmplă dacă nu se ajunge la vreun acord?

Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreaptă, centriştii şi stânga – să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliţie sau pentru a obţine asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil. Într-un astfel de caz, Franţa ar risca o paralizie politică, cu o legislaţie redusă sau inexistentă şi un guvern interimar care să gestioneze treburile cotidiene de bază.

Ar putea demisiona Macron?

Macron a exclus această variantă, dar ea ar putea deveni o opţiune în cazul unui blocaj total. Nici Parlamentul, nici guvernul nu l-ar putea forţa să facă acest lucru.

Constituţia spune că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare timp de încă un an, astfel încât un vot repetat imediat nu este o opţiune, relatează Reuters, potrivit news.ro.