Alegeri legislative în Franța. Mizele scrutinului care ar putea schimba dramatic fața politicii din Hexagon

După primul tur de scrutin al alegerilor parlamentare recent convocate, partidul centrist al lui Macron, Renaissance, a rămas în urma atât a partidului de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), cât și a unui bloc de partide de stânga.

Alegeri legislative în Franța. Mizele scrutinului

Dacă votul de duminică va avea ca rezultat o majoritate pentru RN, Macron va fi forțat să împartă puterea cu extrema dreaptă. Deși adversarii RN acționează strategic pentru a preveni un astfel de rezultat, observatorii spun că se pare că Macron a calculat greșit gradul de polarizare politică din Franța, relatează CBC.

În urmă cu doi ani, Macron a fost reales pentru un al doilea mandat prezidențial. Alegerile legislative au avut loc mai târziu, în 2022. Macron a convocat alegerile parlamentare anticipate din Franța ca răspuns la scorul bun obținut de partidele de dreapta în alegerile europarlamentare de luna trecută, provocându-le centriștilor o înfrângere zdrobitoare.

El a catalogat „ascensiunea naționaliștilor și a demagogilor” drept o amenințare la adresa Franței, precum și a poziției acesteia în Europa și în lume.

Cum funcționează votul în Franța?

La alegerile parlamentare, alegătorii francezi s-au prezentat la urne pentru a-și alege reprezentanții locali pentru Adunarea Națională a Franței. Candidații trebuiau să obțină mai mult de 50 % din voturi pentru a fi declarați învingători în primul tur.

În cazurile în care acest lucru nu s-a întâmplat, urmează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi clasați și toți cei care au obținut cel puțin o optime din voturile exprimate în primul tur.

RN și aliații săi au condus sondajele din primul tur, urmați de un grup de partide de stânga. Renaissance și alți aliați de centru s-au clasat în urma celor două.

Ce este RN?

RN este un partid politic anti-imigranți de extremă dreapta, cunoscut anterior sub numele de Frontul Național. Acesta și-a schimbat numele în 2018 la cererea fostului lider Marine Le Pen, care este și fiica lui Jean-Marie Le Pen, co-fondatorul partidului.

Marine Le Pen a candidat pentru prima dată la președinție în 2012, când s-a clasat pe locul al treilea. Ea a dublat apoi rezultatele obținute de tatăl său la scrutinul prezidențial din 2017 și a obținut 41% din voturi în 2022 – pierzând în fața lui Macron în ambele ocazii.

RN este condus în prezent de Jordan Bardella, care i-a succedat lui Le Pen în funcția de lider în noiembrie 2022. Le Pen rămâne membră a partidului și și-a păstrat locul în Adunarea Națională în timpul primului tur de scrutin de la sfârșitul săptămânii trecute.

Un al doilea tur nu va fi necesar pentru ea datorită sprijinului puternic pe care l-a primit în districtul său Pas-de-Calais din nordul Franței.

Ce fac adversarii RN?

Poziția de lider a RN în primul tur de scrutin i-a determinat pe adversarii partidului să ia măsuri pentru a împiedica o victorie generală în alegeri.

În timpul celui de-al doilea tur de scrutin, peste 200 de candidați își retrag numele din circumscripțiile în care candidații RN ar putea beneficia de împărțirea voturilor.

Între timp, candidații RN sunt supuși unei examinări mai atente. Un candidat RN a fost eliminat după ce a apărut o fotografie în care purta o șapcă de ofițer nazist. Partidul se confruntă, de asemenea, cu îngrijorări cu privire la adecvarea altor candidați care au făcut declarații controversate sau care nu au fost vizibili în campanie.

Ce îl așteaptă pe Macron?

Mandatul prezidențial al lui Macron durează până în 2027 și acesta a declarat că nu va demisiona înainte de această dată. Cu toate acestea, dacă RN prevalează în alegerile legislative, Macron ar putea fi forțat să încheie un acord de împărțire a puterii cu Bardella, în vârstă de 28 de ani.

În acest caz, Bardella ar fi cel mai tânăr prim-ministru francez din istorie – preluând recordul de la actualul prim-ministru Gabriel Attal, care avea doar 34 de ani când a preluat această funcție la începutul acestui an.

În Franța, prim-ministrul este șeful guvernului, în timp ce președintele este șeful statului. Dacă cele două personalități sunt aliniate politic, președintele francez poate exercita o influență și o putere mai mari.

Dar în cazul în care cei doi provin din partide opuse – un scenariu cunoscut sub numele de “coabitare”, care a avut loc în trecut – puterea trebuie împărțită, iar această relație poate deveni tensionată.

Cu trei decenii înainte ca Macron să ajungă la putere, regretatul președinte francez François Mitterrand s-a confruntat cu un astfel de scenariu. În urma alegerilor legislative din 1986, Mitterrand, un socialist, l-a numit prim-ministru pe conservatorul Chirac.

Mizele scrutinului pentru aliați și Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz, a cărui țară a înregistrat o creștere a sprijinului electoratului pentru partidele de extremă dreapta, și-a exprimat marți speranța că alegătorii francezi “vor reuși să împiedice formarea unui guvern condus de un partid populist de dreapta”.

Ucraina și Rusia vor urmări, de asemenea, cu atenție rezultatul. Macron a fost un susținător vocal al Ucrainei, în timp ce se așteaptă ca Bardella de la RN să renunțe la furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune Kievului și să pună limite mai stricte sprijinului francez.

Please follow and like us: