Alegeri prezidențiale și referendum pro-UE în Republica Moldova. Maia Sandu le cere tinerilor să iasă la vot: „Referendumul nu are turul doi”

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, i-a îndemnat pe tineri să meargă la votul crucial din 20 septembrie, când vor avea loc alegerile prezidențiale și referendumul constitutional privind aderarea țării la UE. „Referendumul nu are turul doi”, a avertizat Sandu.

„Tinerii știu foarte bine cum este viața în țările europene”

În apropierea alegerilor prezidențiale și referendumului privind apartenența Republicii Moldova la Uniunea Europeană, președinta Maia Sandu a făcut un apel către tineri să iasă la vot pentru a-și alege singuri viitorul.

„Am avut o discuție importantă azi cu circa 140 de tineri despre alegeri, politică și aderarea la UE. Tinerii știu foarte bine cum este viața în țările europene, ce oportunități de studii, de carieră, de inovare sunt în UE, cum e să circuli liber, fără hotare. Tinerii prețuiesc enorm libertatea de decizie – ei vor singuri să aleagă cum se îmbracă, ce muzică ascultă, ce mănâncă, ce profesie aleg. Firesc!”, a scris Maia Sandu pe contul Facebook.

„Să nu ne trezim luni cu regrete”

Maia Sandu a spus că peste 40 de mii de tineri cu vârstă de 18 ani își vor exercita acest drept la 20 octombrie. Împreună cu alte sute de mii de persoane tinere, votul lor poate pune Republica Moldova pe drumul ireversibil spre Uniunea Europeană, în ciuda eforturilor Rusiei de a ține această țară sub tutela Kremlinului.

„ Atunci de ce, dragi tineri, i-ați lăsa pe alții să vă decidă viitorul și să trăiți cum au ales alții pentru voi? Peste 40 de mii de tineri, care au împlinit 18 ani, vor vota pentru prima dată pe 20 octombrie. Împreună cu alte sute de mii de tineri, votul lor poate înclina balanța. Ce va fi mâine cu Moldova va afecta în cea mai mare măsură tinerii. Avem nevoie de ajutorul tinerilor cu vocea puternică pentru a-i convinge pe toți să iasă la vot pe 20 octombrie. Să nu ne trezim luni cu regrete. Mai ales că referendumul nu are turul 2”, a scris Maia Sandu.

Maia Sandu, favorită la prezidențiale

Republica Moldova organizează duminica viitoare un vot dublu, alegeri prezidențiale și referendum privind aderarea la UE, într-un context zguduit de războiul din Ucraina vecină. Pe de o parte, lidera Maia Sandu, care a orientat cu hotărâre această fostă republică sovietică spre Occident, este favorită într-o cursă cu 11 candidați.

Pe de altă parte, alegătorii sunt chemați să voteze în cadrul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană. Autoritățile avertizează însă că Rusia ar putea încerca să destabilizeze țara, acuzând-o că încearcă să deraieze traseul pro-european stabilit de Maia Sandu.

În 2020, Maia Sandu  a surprins pe toată lumea cu amploarea succesului. De data aceasta, Sandu, fostă economist în vârstă de 52 de ani, are un avantaj clar. Ea este creditată cu 36% din intențiile de vot în primul tur, potrivit unui sondaj recent al think-tank-ului moldovean WatchDog. Experții mizează pe victoria sa „probabilă” în turul al doilea din 3 noiembrie, scrie 7sur7.

„Nu ne oprim la jumătatea drumului”

Pentru președintă, care în patru ani și-a consolidat statura internațională și a asigurat deschiderea negocierilor cu UE, „nu este posibil să ne oprim la jumătatea drumului”. „Afară cu oligarhii corupți, generația noastră are misiunea de a integra o Moldovă liberă și democratică în marea familie europeană”, insistă ea.

În opoziție, Alexandr Stoianoglo (candidatul socialiștilor), un fost procuror în vârstă de 57 de ani, susținut de socialiștii pro-ruși, s-a clasat pe un îndepărtat al doilea loc (10%). El a făcut apel la „restabilirea justiției” în fața „intimidării” din partea guvernului, care, potrivit opoziției, este pregătit să reducă drepturilecetățenilor  în numele combaterii amenințării ruse.

„Rusia investește mulți bani în propagandă”

În ceea ce privește referendumul vizând înscrierea obiectivului european în Constituție, aproape 54% s-au declarat pentru și 35% împotrivă, aproape jumătate percepând Rusia drept o amenințare, potrivit aceluiași sondaj.

„Sunt multe minciuni și știm că Rusia investește mulți bani în propagandă aici”, a declarat pentru AFP Augustina Dogot, o alegătoare de 23 de ani aflată în trecere prin Chișinău. Plecată să trăiască în Belgia, ea „vede condițiile de viață din UE” și dorește „același lucru” pentru țara sa natală.

Între informații false și o schemă masivă de cumpărare a voturilor, „interferența rusă a atins un nivel fără precedent”, notează un studiu al New Strategy Center, cu sediul în România. Potrivit aceleiași surse, Rusia „și-a schimbat strategia folosind o serie de candidați, dintre care unii se declară proeuropeni, pentru a desfășura o campanie complexă de dezinformare” vizând în special referendumul, a cărui participare va fi atent urmărită.

Partidele pro-ruse au lansat o campanie de boicot, iar dacă nu se va atinge pragul de 33% din alegătorii înregistrați necesar pentru validarea rezultatelor, parcursul european al Moldovei va fi fragilizat. „Bătălia finală fiind alegerile parlamentare din 2025”, care sunt foarte incerte în acest stadiu, comentează Valeriu Pașa, analist la WatchDog.

Pro-ruși și separatiști

La cârmă se află oligarhul exilat Ilan Șor, condamnat anul trecut în contumacie pentru fraudă. Pe rețeaua de socializare Telegram, de la Moscova, el castigă în mod regulat „statul polițienesc” moldovenesc, care a devenit o „marionetă ascultătoare” a Occidentului.

Pe lângă acest „război hibrid” denunțat de la Washington la Paris, Republica Moldova trebuie să facă față de zeci de ani prezenței trupelor ruse în regiunea separatistă Transnistria. După începerea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, au existat temeri serioase că conflictul se va extinde.

Moldova, o țară mică și săracă cu o populație de 2,6 milioane de locuitori, a fost cea mai afectată de consecințe, în special în ceea ce privește energia. „Războiul a fost o sursă fundamentală de anxietate pentru moldoveni, dar, paradoxal, a fost și un accelerator foarte important al istoriei”, notează politologul francez Florent Parmentier, specialist în regiune.

De atunci, Moldova și-a redus dependența de Moscova și a fost propulsată în lumina reflectoarelor. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vizitat din nou Chișinăul în luna mai, iar recent, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit să anunțe un pachet de ajutor record de 1,8 miliarde euro. Acest lucru ar trebui să consolideze rezistența țării în fața „tulburărilor” permanente create de Moscova, subliniază Parmentier, care exclude scenariul unei lovituri de stat.

Please follow and like us: