Alimentele ultra-procesate sunt atât de nocive pentru sănătate încât ar trebui să fie vândute cu avertismente similare celor de pe pachetele de tutun, conform epidemiologului care a inventat termenul.
Cât de nocive sunt alimentele ultra-procesate
„Alimentele ultra-procesate (UPFs) își cresc cota și dominarea în dietele globale, în ciuda riscurilor pe care le reprezintă pentru sănătate, crescând riscul de multiple boli cronice”, a declarat Carlos Monteiro, profesor de Nutriție și Sănătate Publică la Universitatea din São Paulo, pentru The Guardian.
„Acestea înlocuiesc alimentele mai sănătoase, mai puțin procesate, peste tot în lume și, de asemenea, provoacă o deteriorare a calității dietei datorită mai multor atribute nocive”, a spus el.
„Împreună, aceste alimente determină pandemia de obezitate și alte boli cronice legate de dietă, cum ar fi diabetul”.
Vorbind la Congresul Internațional de Obezitate 2024 din această săptămână, Monteiro a avertizat că alimentele ultra-procesate, sau UPFs, sunt acum atât de prevalente și au un impact atât de mare asupra sănătății umane, încât vânzarea și consumul lor ar trebui să fie strict reglementate, cu „avertismente pe fața ambalajului similare celor utilizate pentru pachetele de țigări” introduse pentru alimentele incriminate.
La prima vedere, ideea pare logică – deși un pic drastică. UPFs au preluat cu adevărat dietele multora din Occident, cu mai mult de jumătate din dieta medie în SUA și Marea Britanie cuprinzând acest tip de alimente. Ele cresc aportul caloric mediu al celor care le consumă – chiar și în comparație cu dietele neprocesate, care au fost potrivite pentru conținutul de sare, grăsimi și zahăr – și au fost legate de zeci de efecte nocive asupra corpului, inclusiv un risc crescut de boli de inimă, diverse tipuri de cancer, diabet și chiar reducerea sănătății mentale.
Ce spun specialiștii
Astfel, argumentul lui Monteiro că UPFs ar trebui tratate ca un pericol pentru sănătatea publică, similar produselor din tutun, nu este fără merit.
„Atât tutunul, cât și UPFs provoacă numeroase boli grave și mortalitate prematură; ambele sunt produse de corporații transnaționale care investesc profiturile uriașe obținute din produsele lor atractive/adictive în strategii agresive de marketing și în lobby împotriva reglementării; și ambele sunt patogene (periculoase) prin design”, a subliniat Monteiro.
Cu toate acestea, unii consideră că interzicerea sau restricționarea UPFs este prea simplistă. Pentru început, tipurile de alimente care ar fi afectate de o astfel de mișcare ar putea surprinde: deși sună dramatic, termenul „ultra-procesat” descrie, de fapt, alimente care conțin multiple ingrediente cu aditivi – deci, da, masa de hamburger fast-food la care te gândești este inclusă, dar și formula pentru sugari, iaurtul cu fructe și chiar pâinea cumpărată din magazin.
Consumul de UPFs este, de asemenea, puternic inclinat către cei săraci.
„Știm deja că consumul de alimente ultra-procesate și gustări cu conținut ridicat de zahăr sunt asociate cu creșterea ratelor de obezitate. De asemenea, știm că există disparități socioeconomice în sănătate și dietă”, a notat Paul Coleman, cercetător onorific senior la Centrul pentru Politici Alimentare, City, University of London și Senior Public Health Registrar la Leeds Teaching Hospital NHS Trust, în noiembrie 2023.
Pentru acești părinți, etichetarea suplimentară nu ar fi utilă: „știu că [UPFs] sunt dăunătoare pentru sănătatea copilului lor,” a spus Coleman – dar au „puține opțiuni decât să cumpere aceste opțiuni nesănătoase […] Costul redus și durata lungă de conservare a gustărilor nesănătoase le fac cea mai logică opțiune, în ciuda dorinței părinților de a face achiziții sănătoase.”
La fel, în timp ce Monteiro face o comparație cu produsele din tutun, alți oameni de știință resping analogia: „Nu există așa ceva ca o țigară sigură, chiar și a doua mână, așa că interzicerea lor este relativ simplă, în sensul că cazul pentru sănătate este foarte clar”, a spus Hilda Mulrooney, lector în nutriție și sănătate la London Metropolitan University, pentru The Guardian.
„Totuși, avem nevoie de o gamă de nutrienți, inclusiv grăsimi, zahăr și sare, și au multiple funcții în alimente – structurale, durata de conservare – nu doar gust și aromă și proprietăți hedonice”, a explicat ea.
„Nu este la fel de ușor să reformulăm unele clase de alimente pentru a le reduce și nu sunt la fel ca tutunul pentru că avem nevoie de hrană – doar nu în cantitățile pe care majoritatea dintre noi le consumăm”.
