ANALIZĂ: Cum îi știrbesc miniștrii liberali, pas cu pas, autoritatea lui Ciolacu. Noul calendar electoral, sabie cu două tăișuri pentru PNL

Premierul Marcel Ciolacu își vede autoritatea tot mai des zgâlțâită de poziționări ale miniștrilor liberali, atât Cătălin Predoiu, cât și Alina Gorghiu punându-l într-o situație delicată. În schimb, social-democraților nu le-a ieșit primul calcul cu calendarul electoral, dar al doilea s-ar putea dovedi o bombă cu ceas pentru PNL.  

Ciolacu, premier și președinte al PSD, îi dădea pe 21 iunie ultimatum lui Cătălin Predoiu, ministru de interne și vicepremier din partea PNL, să vină cu Hotărârea de Guvern privind alegerile prezidențiale în septembrie, în cel mult o săptămână. Acest lucru nu s-a întâmplat, Predoiu fiind disciplinat față de partid, nu față de șeful ierarhic din Guvern.

A fost primul moment în care Marcel Ciolacu a fost sfidat de un ministru liberal. Mai mult, la negocierile privind calendarul electoral, Nicolae Ciucă nu a vrut să se ducă, ci l-a mandatat tot pe același Predoiu, cel care refuzase să dea HG-ul dorit de PSD. Iar acesta nu a fost primul gest de frondă față de Ciolacu.  

Al doilea demnitar din echipa guvernamentală care l-a criticat pe numărul unu din Guvern a fost Alina Gorghiu, însă pe tema modului cum au avut loc consultările. „Eu cred că aceste consultări au fost făcute pentru a oferi PSD un motiv public ca să justifice practic amânarea acestor alegeri sau ducerea acestor alegeri la termen. PSD trebuia să iasă, cumva, din izolarea poziţiei în care se afla.

De altfel, a fost singurul partid care mai susţinea că aceste alegeri se pot organiza imediat după vară. În rest, toate partidele politice chemate la Palatul Victoria au insistat pe organizarea acestor alegeri în noiembrie sau decembrie, la termen”, a declarat Alina Gorghiu, ministră a justiției, la Digi24, potrivit news.ro.

Atacuri dure precum acesta nu prea s-au întâmplat, mai ales când e vorba de persoane care sunt pe funcții așa de înalte. Tradițional, râca politică era lăsată la diferiți lideri de filială sau parlamentari care nu interacționează direct cu Marcel Ciolacu sau alte persoane din conducerea PSD.

Partide și lideri care merg pe gheață

Chiar dacă relațiile între cele două partide sunt tot mai reci, niciunul dintre parteneri nu face un pas în spate sau nu face o mișcare ofensivă. Potrivit informațiilor Libertatea, atât pe calculele PSD, cât și pe ale PNL, cine rupe în acest moment Coaliția riscă să piardă procente electorale.

Și nimeni nu vrea să deconteze nici pentru prezidențiale, unde fiecare procent contează, nici pentru parlamentarele din toamnă, în urma cărora va rezulta noua arhitectură guvernamentală.

Iar în cazul noului Guvern, scenariile sunt numeroase. Pentru că PSD are două variante clare: Guvern în jurul PSD, cu PNL ca partener junior, plus eventual minoritățile. A doua variantă este cea cu cooptarea oficială a UDMR la guvernare, plus minoritățile, la care se adaugă o racolare masivă de aleși din AUR și PNL, după alegeri.

Pe de altă parte, PNL amenință PSD că nu are doar varianta cu social-democrații la guvernare, ci pot oricând merge pe cartea USR, însă aici ar fi nevoie să mai atragă câteva forțe politice, adică UDMR cel puțin.

A doua mare problemă pentru PNL este că dacă Nicolae Ciucă ar fi de acord cu desprinderea de PSD, acesta riscă să piardă și candidatura la prezidențiale. Fără un element cum e guvernarea, liberalii ar căuta un lider care cel puțin să dea impresia că are șansele la turul al II-lea, în condițiile în care pe studiile interne ale PSD și pe ultimul sondaj INSCOP Nicolae Ciucă e plasat pe locul 5.

Capcana din noul calendar electoral

Noul calendar electoral e făcut de așa natură să împace toate taberele, însă PSD-iștii au avut grijă să-și plătească polițele, după ce liberalii nu s-au mai ținut de cuvânt în ceea ce privește organizarea prezidențialelor în septembrie, așa cum conveniseră în luna martie.

Primul tur al prezidențialelor, adică 24 noiembrie, va trebui să fie cu o mobilizare fără precedent pentru liberali, mai ales dacă rămân pe varianta Nicolae Ciucă. Un sondaj promovat intens de liberali, făcut de CURS, arată că Nicolae Ciucă ar avea 20% intenție de vot. Însă și în interiorul PNL sondajul stârnește multe zâmbete, deoarece în realitate liderul liberal are o intenție de vot undeva în jur de 10%.

De exemplu, în ultimul sondaj INSCOP, Ciucă e cotat la 11,9% intenție de vot, după Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi și Diana Șoșoacă. În schimb, potrivit studiilor interne făcute pentru PSD, Ciucă e sub 10%. Din acest motiv, liberalii au împânzit canalele sociale cu mesaje că PNL e singura variantă de dreapta. Ionuț Stroe, Cristian Bușoi sau Mara Mareș sunt doar câțiva dintre cei care au ieșit cu mesaje similare despre soluția PNL și soluția Ciucă.

Însă pe această campanie lipsește legitimarea din partea unor lideri relevanți, cum ar fi mesaje ale unor organizații care pot fi date ca exemplu. Iar două cazuri sunt Bihorul lui Ilie Bolojan și Giurgiul lui Dan Motreanu. Cele două sunt singurele care pe vot politic au luat peste 50% la locale.

Marea problemă pentru PNL o să apară în cazul în care nu va reuși să-și ducă reprezentantul în turul al II-lea de la prezidențiale, ceea ce pe recentele sondaje pare foarte posibil. Pentru că imediat după primul tur, când e ultima săptămână electorală pentru parlamentare, atenția va fi focusată pe candidații care intră în turul al II-lea și, implicit, pe partidele lor. Iar Elena Lasconi, proaspăta șefă a USR, va da bătăi mari de cap PNL.

Lupta Lasconi-Ciucă pentru electoratul liberal

Primul motiv: Lasconi este mai abilă în ceea ce privește comunicarea. Președinta USR are în spate două decenii de presă și interacțiunea cu oamenii e mult mai ușoară. Apoi, Lasconi are imaginea unui edil care are două victorii fără drept de apel într-un municipiu. A doua chiar cu aproximativ 70%, în timp ce Nicolae Ciucă nici măcar nu și-a câștigat județul la parlamentare. 24,62% a luat lista de la Senat condusă de Ciucă în Dolj, în timp ce PSD a avut 46,26%.

Al doilea mare motiv: electoratul căruia i se adresează. Spre deosebire de Cătălin Drulă, Lasconi țintește și electoratul liberalo-conservator clasic. Iar nouă președintă a USR are profil de persoană atașată de valorile creștine și tradiționale, nu descoperite în puținii ani de politică, ci încă de acum un deceniu. De asemenea, pe modelul Nicușor Dan încearcă să atragă și persoanele cu alte orientări politice, fără a ostiliza o anumită categorie.

Nu în ultimul rând, Lasconi e dispusă să iasă fără rețineri la mari adunări publice și să încerce să atragă de partea sa pe unii nehotărâți. În ultimul sondaj INSCOP, Remus Ștefureac, directorul casei de sondare, chiar atrăgea atenția: „Noutatea măsurătorii de la finalul lunii iunie este Elena Lasconi, care se înscrie pe un culoar mai bun comparativ cu fostul preşedinte USR, având şi un potenţial de creştere în condiţiile unei notorietăţi semnificativ mai reduse (60%), comparativ cu restul candidaţilor care ating în majoritatea lor notorităţi de 90% sau peste acest procent”.

Prin urmare, cele 14,3% procente sunt la o notorietate de 60%, ceea ce înseamnă că Lasconi e posibil să ajungă chiar înspre intenția de vot a lui Ciolacu (în condițiile intrării în cursă și a lui Mircea Geoană).  

Iar ultimul factor va fi și mobilizarea electorală. Va fi suficientă emoție stârnită de un candidat de centru-dreapta, în condițiile în care între locale și parlamentare tendința e ca PSD să-și mențină sau crește susținerea, așa cum s-a întâmplat în 2020, în timp ce la liberali se pierd masiv voturi.

Foto: Hepta