Anul agricol 2024 se anunță a fi unul dintre cei mai secetoși din istoria României. Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), seceta pedologică extremă afectează o bună parte din țară, punând în pericol culturile agricole și, implicit, economia țării.
Această situație va avea repercusiuni directe asupra prețurilor la alimente și servicii, lovind cel mai tare în buzunarele românilor.
Zonele cele mai afectate
Directorul general al ANM, Elena Mateescu, a precizat că zonele cu cel mai mare deficit de apă sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului și al Crișanei. Aceste regiuni se confruntă cu o secetă pedologică extremă, ceea ce înseamnă că umiditatea din sol este la cote alarmant de scăzute.
În ultimele 11 luni, de la începutul anului agricol în septembrie 2023 și până la finalul lunii august 2024, cantitățile de precipitații au fost deficitare. Specialiștii ANM au înregistrat cantități sub normele lunare în lunile mai, iunie și iulie, accentuând astfel efectele negative ale secetei.
Culturile cele mai afectate
Culturile prășitoare, precum porumbul și floarea-soarelui, sunt cele mai afectate de secetă. Potrivit prognozei agrometeorologice emise de ANM pentru perioada 27 iulie – 2 august, conținutul de umiditate din sol în cultura de porumb neirigat, pe adâncimea de 0-100 cm, este extrem de scăzut în Maramureș, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și mare parte din Moldova, Crișana și Banat.
Impactul asupra porumbului și floarei-soarelui
Porumbul, în funcție de data semănatului și agrotehnica aplicată, se află în diferite faze de vegetație: înflorire, mătăsire, maturitate lapte, maturitate ceară și maturitate deplină. Floarea-soarelui parcurge, de asemenea, etapele de înflorire, maturitate în ceară și maturitate deplină. Din cauza secetei, aceste culturi prezintă fenomene de îngălbenire și uscare prematură a aparatului foliar, iar boabele și semințele sunt subdimensionate, ceea ce va afecta direct producția și calitatea recoltei.
Alte culturi afectate
Alte culturi afectate de secetă includ sfecla de zahăr, cartoful, pomii fructiferi și vița-de-vie. Sfecla de zahăr înregistrează alungirea și îngroșarea axei hipocotile, iar în bazinul legumicol Rusănești, din județul Olt, cartoful își continuă fazele de înflorire și uscarea vrejilor. Pomii fructiferi și vița-de-vie parcurg etapele de creștere și coacere a rodului, însă și acestea sunt afectate de lipsa de apă.
Consecințele economice
Seceta extremă va avea consecințe grave asupra prețurilor la alimente și servicii. Românii vor simți impactul direct în buzunar atunci când vor merge la piață sau supermarket. Prețurile la porumb, floarea-soarelui și alte produse agricole vor crește din cauza scăderii producției, iar acest lucru va afecta și prețurile la produse derivate, cum ar fi uleiul și produsele din cereale.
Scumpirea serviciilor
Pe lângă alimente, seceta va afecta și prețurile la diverse servicii. De exemplu, transportul și logistică vor deveni mai costisitoare din cauza creșterii prețurilor la combustibili și a dificultăților în aprovizionarea cu produse agricole. Aceste creșteri de prețuri vor fi resimțite de consumatori în toate domeniile de activitate.
Măsuri de adaptare
Pentru a face față acestei situații critice, fermierii trebuie să adopte măsuri de adaptare, cum ar fi irigarea eficientă a culturilor și utilizarea de soiuri rezistente la secetă. De asemenea, guvernul trebuie să implementeze politici de sprijin pentru agricultură și să investească în infrastructura de irigații pentru a preveni efectele devastatoare ale secetei în viitor.
În concluzie, anul agricol 2024 se conturează a fi unul dintre cei mai secetoși din istorie, cu efecte directe asupra economiei României și a puterii de cumpărare a populației. Este esențial ca atât fermierii, cât și autoritățile să ia măsuri pentru a reduce impactul negativ al secetei și pentru a asigura stabilitatea alimentară și economică a țării.
