Benjamin Netanyahu a dizolvat cabinetul de război. Divergenţe între guvern şi armată

Benjamin Netanyahu a dizolvat cabinetul de război. Divergenţe între guvern şi armată

Cabinetul de război, creat la 11 octombrie pentru a gestiona campaniile împotriva Hamas și Hezbollah, a fost dizolvat, a anunțat duminică seară premierul Benjamin Netanyahu, informează biroul premierului, citat de The Times of Israel.

Benny Gantz, unul dintre cei trei membri ai cabinetului, a părăsit coaliția săptămâna trecută, luându-l cu el pe Gadi Eisenkot, unul dintre cei trei observatori ai cabinetului de război.

Acum că guvernul de unitate de urgență nu mai există, cabinetul de război care a apărut ca parte a acestui aranjament nu mai este relevant, a explicat un oficial din cadrul biroului premierului.

Conform The Times of Israel, Netanyahu și ministrul apărării Yoav Gallant vor organiza consultări ad-hoc cu alți oficiali relevanți pentru a lua decizii-cheie privind războiul, urmând să obțină aprobarea finală din partea cabinetului de securitate mai larg.

Divergenţe între guvern şi armată, în Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a criticat planurile anunţate duminică de forţele armate (IDF) de a organiza zilnic pauze tactice în timpul luptelor de-a lungul unuia dintre principalele coridoare spre Gaza, pentru a facilita livrarea de ajutoare în enclava palestiniană, relatează Reuters, preluat de News.ro.

Armata anunţase aceste pauze zilnice de la ora 5.00 GMT (8.00, ora locală şi a României) până la 16.00 GMT (19.00, ora locală şi a României) în zona de la punctul de trecere Kerem Shalom până la drumul Salah al-Din şi apoi spre nord.

„Când premierul a auzit informaţiile despre o pauză umanitară de 11 ore pe timp de zi, el s-a adresat secretarului său militar şi i-a spus clar că acest lucru este inacceptabil pentru el”, a declarat un oficial israelian.

Armata a precizat că operaţiunile normale vor continua în Rafah, principalul punct în care se desfăşoară ofensiva sa din sudul Gaza, unde opt soldaţi au fost ucişi sâmbătă.

Reacţia lui Netanyahu subliniază tensiunile politice pe tema ajutorului care intră în Gaza, unde organizaţiile internaţionale au avertizat asupra unei crize umanitare în creştere, menţionează Reuters.

Ministrul securităţii naţionale, Itamar Ben-Gvir, care conduce unul dintre partidele religioase naţionaliste din coaliţia de guvernare a lui Netanyahu, a denunţat de asemenea ideea unei pauze tactice, spunând că cel care a decis acest lucru este un „prost” care ar trebui să îşi piardă slujba.

Disputa este cea mai recentă dintr-o serie de ciocniri între membrii coaliţiei şi armată cu privire la desfăşurarea războiului, aflat acum în a noua lună, şi are loc la o săptămână după ce fostul general Benny Gantz, o figură de centru, a părăsit guvernul, acuzându-l pe Netanyahu că nu are o strategie eficientă în Gaza.

Diviziunile au fost puse în evidenţă săptămâna trecută în cadrul unui vot parlamentar asupra unei legi privind recrutarea evreilor ultraortodocşi în armată, ministrul apărării Yoav Gallant votând împotriva acesteia şi sfidând ordinele partidului. El a argumentat că măsura este insuficientă pentru nevoile armatei.

Partidele religioase din coaliţie s-au opus cu tărie recrutării ultraortodocşilor, atrăgând furia generalizată a multor israelieni, care s-a adâncit pe măsură ce războiul a continuat.

Duminică, generalul-locotenent Herzi Halevi, comandantul armatei, a declarat că există o „nevoie clară” de a recruta mai mulţi soldaţi din comunitatea ultraortodoxă, care se află în creştere rapidă.

Un acord pentru oprirea luptelor pare încă îndepărtat

În ciuda presiunii internaţionale tot mai mari pentru o încetare a focului, un acord pentru oprirea luptelor pare încă îndepărtat, la mai bine de opt luni de la atacul din 7 octombrie al militanţilor Hamas asupra Israelului, care a declanşat un asalt terestru asupra enclavei din partea forţelor israeliene. De la atacul din 7 octombrie, care a ucis aproximativ 1.200 de israelieni şi străini în comunităţile israeliene de lângă graniţa cu Gaza, campania militară a Israelului a ucis peste 37.000 de palestinieni, potrivit cifrelor Ministerului palestinian al Sănătăţii, şi a distrus o mare parte din Fâşia Gaza.

Deşi sondajele de opinie sugerează că majoritatea israelienilor susţin obiectivul guvernului de a distruge Hamas, au existat proteste pe scară largă care au atacat guvernul pentru că nu a făcut mai mult pentru a-i aduce acasă pe cei aproximativ 120 de ostatici care se află încă în Gaza din 7 octombrie.

Între timp, oficiali palestinieni din domeniul sănătăţii au declarat că şapte palestinieni au fost ucişi în două lovituri aeriene asupra a două case din tabăra de refugiaţi Al-Bureij din centrul Fâşiei Gaza.

În timp ce luptele din Gaza au continuat, un conflict la un nivel mai scăzut la graniţa dintre Israel şi Liban ameninţă acum să se transforme într-un război mai amplu, deoarece schimburile de focuri aproape zilnice dintre forţele israeliene şi miliţia Hezbollah, susţinută de Iran, s-au intensificat.

Într-un nou semn că luptele din Gaza ar putea să se prelungească, duminică, guvernul lui Netanyahu a anunţat că prelungeşte până la 15 august perioada în care va finanţa hoteluri şi case de oaspeţi pentru locuitorii evacuaţi din oraşele israeliene de la graniţă.