Bogdan Baratky explică de ce cluburile din România se uită la Champions League de la TV: „Liga Campionilor…această Fata Morgana”

Ideea acestui material mi-a venit în al doilea loc în care vin de obicei ideile bune – pe plajă, lecturând presa sportivă cu o bere în față. Plaja e universul acela decuplat de viața de zi cu zi, care face ca timpul să se scurgă altfel, modifică percepția asupra lumii și tocmai din motivele astea te predispune la revelații. Mai ales după a treia zi de concediu, când creierul e deja convins că stresul cotidian e doar o plăsmuire a imaginației colective, sau o legendă urbană.

Revelația pe care țin neapărat să o împărtășesc cu dumneavoastră este legată de Fata Morgana care obsedează fotbalul românesc, pe numele său real Champions League. Unii, mai realiști, o numesc chiar Europa League. Iar revelația este motivul real și fundamental pentru care fotbalul românesc nu va ieși prea curând în oraș cu fata asta.

În online-ul rapidist s-a înfiripat chiar o idee care spune (vezi calificarea celor de la Sparta în CL) că dacă i-am fi păstrat pe Krasniqi și Rrahmani am fi putut visa chiar noi, rapidiștii la grupele CL. Atât de greșită și anapoda mi se pare ideea asta, încât nici nu știu de unde să mă grăbesc s-o demontez mai repede.

Sparta Praga – studiu de caz

Dacă privim componența grupelor CL, observăm doar 5 nume din Est: Dinamo Zagreb, Steaua Roșie, Shakhtar Donetsk, Sparta Praga și Slovan Bratislava.

Primele trei sunt prezențe obișnuite în faza grupelor, în timp ce ultima pare a fi mai degrabă o excepție. Haideți așadar să ne uităm puțin la cehii de la Sparta, cei care au cumpărat vara asta de 7 milioane de la Rapid (Ermal și Albion) și au eliminat campioana României în drumul lor spre grupele CL.

Să privim însă cu atenție spre zonele colaterale fotbalului, pentru că acolo e cheia. Ca să încep cu concluzia, România nu are cluburi în CL pentru că…nu are cluburi de categoria CL. Fotbalul din iarbă este în ziua de azi o consecință a organizării și a modului în care îți structurezi activitatea. Fotbalul de performanță trăiește epoca corporatismului, în timp ce fotbalul local experimentează deocamdată confuzia dintre două concepte diferite: comerțul cu fotbaliști, bilete și tricouri și fotbalul-corporație.

Când analizezi o corporație, indiferent de industrie, propunându-ți să o înțelegi, structura organizațională și organigrama sunt primele studiate.

Sparta are un Consiliu de administrație cu 6 membri (un președinte-acționar, doi vice-președinti și 3 membri). Fără atribuții executive; nici formale, nici informale.

72 milioane EUR si 180 angajați

Activitatea e gestionată de Directorii executivi: un CEO, adică un Director Executiv, care are în subordine un Director Sportiv (responsabil de tot ce înseamnă fotbal la Sparta) și unul financiar (CFO), acesta din urmă asigurând zona administrativă.

Directorul executiv are 40 de ani și e în club din 2005. Directorul sportiv este un anume Tomáš Rosický, 43 de ani, fost internațional ceh, fost fotbalist la Arsenal și Borussia Dortmund.

Acești oameni coordonează un club cu 180 de angajați, care produce venituri de peste 72 de milioane euro.

Ajunși în acest punct, vă provoc să vă imaginați șocul emoțional suferit de Mr. Lennon atunci când a realizat că organigrama clubului la care a ajuns (considerat un etalon de organizare in fotbalul local) e mai străvezie decât cea a clubului de golf din Irlanda natală. Celtic, clubul pe care și-a clădit CV-ul de antrenor fiind o organizație cu aproape o mie de angajați, ca să punem lucrurile în context. Acela a fost probabil momentul in care Neil s-a simțit ca un CEO de Banca de investiții din City-ul londonez, retras de ceva timp din activitate si numit printr-un ciudat concurs de împrejurări la conducerea unei Case de Ajutor Reciproc.

Cine ești dumenata, pane Šofr?

V-aș putea plictisi și cu alte nume, cifre sau detalii legate de corporația Sparta Praga, dar prefer să insist pe un singur nume: Zdeněk Šofr.

Domnul Šofr este în club din 2019, dar în momentul în care s-a “transferat” la Sparta “juca” deja de 20 de ani. Adică din 1999. Primul post pe care s-a specializat a fost acela de programator. Scria cod, adică. Înainte de a veni la Sparta, a fost IT manager în alte 4 companii.

Exact. Sparta Praga are un IT manager, angajat acum 5 ani de pe piața liberă. IT-ist cu 20 de ani de experiență de IT manager (din 2004) și care ocupă respectiva funcție și la o companie energetică din portofoliul acționarului clubului.

Sparta Praga are IT manager pentru ca are un departament IT și are un departament IT pentru ca are o infrastructura IT și un ecosistem complex de platforme, aplicații și sisteme pe care le folosește în activitatea sa de zi cu zi. Si le folosește nu ca să se alinte, ci pentru a produce fotbal și, în cele din urmă, bani.

Fotbalul de calitate – produs al unor organizații specializate

4-4-2, 3-5-2, tranziția pozitivă, apărarea în zonă și altele asemenea sunt în industria asta doar niște tehnicalități, la fel ca sistemele de operare și limbajul din programare. Exprimarea din iarbă nu mai este demult expresia talentului pur fotbalistic, ci consecința organizării din birouri. Fotbalul este produsul unei organizații, al unei corporații, exact ca serviciul financiar, sau cel de telefonie pe care îl folosiți. Iar serviciu de calitate fără o organizație performantă în spate nu există.

Că tot suntem la capitolul asta, Feyenoord Rotterdam, un club din al doilea eșalon valoric al fotbalului european, are un departament dedicat de…software development. Acesta este nivelul de organizare si sofisticare al fotbalului de Champions League.

Dacă nu vom înțelege această realitate (singura!), vom fi condamnați să visăm la grupele competițiilor europene aidoma tinerilor care participă noaptea la “liniuțe” cu BMW-uri SH preparate în garaj la vericu’, imaginându-se piloți de F1. Înainte de a-și propune grupe de competiții europene, fotbalul românesc trebuie să-și propună…cluburi. Organizații specializate în fotbal. Modele, Slavă Domnului, există. Totul a fost inventat deja în domeniu, e nevoie doar de dorință si capacitatea de a replica și adapta un model funcțional.

Fotbalul de astăzi se naște în birouri, după principii pe care piața le-a stabilit și verificat de mult în alte domenii. Faptul că în România fotbalul se organizează după principii valabile la începutul mileniului nu se numește, din păcate, romantism, ci inadecvare.

Please follow and like us: