Care sunt cele mai sigure meserii în fața inteligenței artificiale, conform Google. Companiile trebuie să îmbunătățească productivitatea, nu să înlocuiască angajații

Avocații, profesorii și meseriile sociale și religioase sunt cele mai expuse la influența inteligenței artificiale, alături de jurnaliști, lingviști și finanțiști, arată un studiu citat de Google într-un raport numit „Oportunitatea economică de 100 de miliarde de euro a inteligenței artificiale generative în Europa Centrală și de Est”, lansat vineri.

În top se mai află secretarele, administratorii, personalul de marketing și relații publice, dar și matematicienii, actuarii și statisticienii.

În schimb, cel mai puțin afectați sunt angajații care se ocupă de evidența mărfurilor și de transport, tehnicienii din domeniul telecomunicațiilor, managerii de hoteluri și restaurante, vânzătorii, asistenții sociali și asistentele medicale.

„Formarea și perfecționarea ar trebui să se concentreze asupra lucrătorilor din ocupațiile în care inteligența artificială îmbunătățește și sporește capacitățile lucrătorilor, astfel încât aceștia să fie pregătiți să lucreze împreună cu noua tehnologie”, se arată în raportul realizat pentru Google de către compania Implement Consulting Group.

„Scopul trebuie să fie acela de a încuraja inovarea și de a îmbunătăți productivitatea lucrătorilor, mai degrabă decât de a-i înlocui. Ocupațiile enumerate aici sunt cele care au o expunere peste medie la IA generativă și, prin urmare, reprezintă o listă brută de ocupații în care o formare și o recalificare sporite ar putea fi utile pentru a accentua și accelera oportunitățile economice oferite de IA generativă”, arată studiul.

Avocații și judecătorii sunt cei mai expuși în fața inteligentei artificiale. Foto ilustrativ: 123rf

300.000 de joburi vor fi afectate masiv

Inteligența artificială va duce la automatizarea a peste 300.000 de locuri de muncă din România și va aduce îmbunătățiri de productivitate pentru 4,2 milioane de joburi, conform Google.

În schimb, potențialul avans economic al inteligenței artificiale generative este de 14-16 miliarde de euro pe următorii zece ani, echivalentul unei creșteri de 5%, conform sursei citate.

Cursa contracronometru

Inteligența artificială este un domeniu în care toate marile companii IT investesc masiv, după lansarea în anul 2022 a ChatGPT de către OpenAI.

Aceasta a fost aplicația care a ajuns cel mai rapid la 100 de milioane de utilizatori din istorie și a generat o adevărată manie în materie de investiții.

Microsoft a achiziționat ulterior 49% din acțiunile OpenAI pentru 10 miliarde de dolari.

Drept răspuns, Google a lansat propria versiune, numită Gemini, iar Amazon a investit 4 miliarde de dolari în Anthropic, conform companiei.

Apple se află acum în discuții atât cu Google, cât și cu OpenAI pentru a instala funcții de inteligență artificială pe iPhone.

Concomitent, omul de afaceri Elon Musk a lansat xAI – un start-up axat pe inteligența artificială, care a realizat propriul său bot, numit Grok. Recent, xAI a fost evaluată la 24 de miliarde de dolari, conform CNBC.

Nvidia, cel mai mare beneficiar

Cel mai mare beneficiar este însă producătorul de cipuri Nvidia, a cărui capitalizare a crescut de 7 ori de la începutul anului 2023 până acum, după ce acțiunile companiei au urcat de la 148 de dolari bucata până la 1.150 de dolari în acest moment.

Profiturile companiei au urcat, la rândul său, masiv, de la 2,04 miliarde de dolari în primul trimestru din 2023 la 14,88 de miliarde în același interval din 2024.

Nvidia este aproape de a detrona Apple și a ajunge a doua companie din lume ca valoare, după Microsoft. Aceasta din urmă a înlocuit la începutul anului Apple, care este percepută ca fiind în întârziere în privința inteligenței artificiale.

„Febra aurului”

Avansul masiv al Nvidia vine după ce cipurile sale sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Compania are o cotă de 20% pe această piață, restul fiind deținut de rivala americană Advanced Micro Devices (AMD).

Cursa pentru inteligența artificială a atras comparații cu febra aurului din secolul al XIX-lea: foarte puțini au găsit aur, iar cei care s-au îmbogățit au fost vânzătorii de lopeți și târnăcoape.

Foto ilustrativ: 123rf