Obezitatea este o problemă complexă de sănătate publică la nivel mondial, care are multiple cauze și este asociată cu un risc ridicat de a dezvolta diverse boli. Înțelegerea acestei afecțiuni medicale, inclusiv a factorilor de risc și a metodelor de tratament, este deosebit de importantă pentru combaterea obezității, iar intervențiile eficiente necesită o abordare integrată care combină schimbări ale stilului de viață, ajutor medical și politici publice adecvate.
În momentul de față, unul din opt locuitori ai planetei este obez, însă mai îngrijorător este faptul că rata obezității a crescut cu mult mai repede decât se așteptau cercetătorii, până la un nivel alarmant în rândul copiilor și adolescenților. În cele ce urmează îți vom spune care sunt țările cu cea mai mare rată a obezității, dar și cele unde trăiesc cele mai puține persoane obeze.
Ce este obezitatea
Obezitatea este o afecțiune medicală cronică, ce se caracterizează prin acumularea excesivă de grăsime corporală în țesutul subcutanat și în jurul viscerelor, care poate avea un impact negativ asupra sănătății. Altfel spus, obezitatea este o creștere exagerată a greutății corporale cu aproximativ 25% față de greutatea normală.
Obezitatea reduce speranța de viață cu până la 10 ani, potrivit studiilor
Această afecțiue este asociată cu multiple complicații și boli grave, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile de inimă, anumite tipuri de cancer, precum și accidentul vascular cerebral, aflăm de la experții de la Health Line.
Obezitatea se instalează în momentul în care aportul de calorii adus zilnic organismului este mai mare decât cel consumat, iar caloriile neconsumate sunt acumulate sub formă de depozite de grăsime. În ciuda efectelor negative pe care această afecțiune le poate avea asupra sănătății, astăzi există la nivel global mai mulți oameni supraponderali sau obezi ca niciodată în istorie.
De fapt, obezitatea este considerată o epidemie modernă în cele mai multe regiuni ale lumii. Obezitatea la nivel mondial aproape s-a triplat în ultimii cincizeci de ani, aproximativ 13% dintre adulți fiind obezi, iar 39% supraponderali.
Ce este indicele de masă corporală (IMC)
Cea mai des folosită metodă de măsurare a obezității îl reprezintă indicele de masă corporală (IMC), care este raportul dintre greutatea unei persoane exprimată în kilograme și pătratul înălțimii (în metri). Conform sursei citate, factori precum vârsta, sexul, etnia și masa musculară pot să influențeze relația dintre IMC și grăsimea corporală.
De asemenea, IMC nu face distincția între excesul de grăsime, mușchi sau masă osoasă și nici nu oferă indicații cu privire la distribuția grăsimii între indivizi. Studiile de specialitate au arătat că persoanele al căror indice de masă corporală este cuprins între 18,5 și 25 au o statură normoponderală, care este echivalentă cu o stare de sănătate bună, potrivit site-ului World Population Review.
Depășirea acestui interval de valori, cu kilograme în plus sau în minus, reprezintă un risc pentru sănătate. Din punct de vedere medical, scorurile IMC sunt împărțite astfel:
IMC sub 18,5 = subponderal – risc de boală crescut;
IMC între 18,5 și 25 = normoponderal – fără risc;
IMC între 25 și 30 = supraponderal – risc de boală crescut;
IMC între 30 și 35 = obezitate gradul I – risc de boală mare;
IMC între 35 și 40 = obezitate gradul II – risc de boală foarte mare;
IMC 40 sau mai mare = obezitate morbidă – risc de boală foarte mare.
Obezitatea, obezitatea morbidă și complicațiile care decurg din această afecțiune reprezintă una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Studii recente au arătat că obezitatea reduce speranța de viață cu până la 10 ani.
Care sunt cauzele obezității
Atunci când greutatea corporală a unei persoane este mai mare decât ceea ce este considerat sănătos pentru înălțimea sa, aceasta este considerată drept supraponderală sau obeză. Cauzele obezității sunt complexe și multifactoriale. Greutatea corporală rezultă din mai mulți factori, cum ar fi alegerile nutriționale proaste, supraalimentarea, genetica, metabolismul și un stilș de viață sedentar.
Obezitatea la nivel mondial aproape s-a triplat în ultimii 50 de ani,
De asemenea, și consumul mai multor calorii decât cele pe care un om le arde în activitatea zilnică și prin exerciții fizice pe termen lung poate duce la obezitate. În timp, aceste calorii suplimentare se adună și determină creșterea în greutate. Însă, nu întotdeauna este vorba doar despre calorii consumate ori despre un stil de viață sedentar. Iată care sunt cele mai cunoscute cauze ale obezității:
moștenirea genetică – poate afecta modul în care organismul uman transformă alimentele în energie și felul în care este stocată grăsimea;
îmbătrânirea – poate duce la scăderea masei musculare și la o rată metabolică mai lentă, ceea ce facilitează creșterea în greutate;
somnul insuficient – poate duce la modificări hormonale, crește pofta de mâncare și te face să poftești la anumite alimente bogate în calorii;
hormoni – dezechilibrele hormonale pot contribui la apariția obezității;
stresul, depresia și alți factori emoționali – pot declanșa producția de hormoni care te determină să mănânci mai mult și să stochezi mai multe grăsimi;
sarcina – greutatea dobândită în timpul sarcinii poate fi greu de pierdut și poate duce în cele din urmă la obezitate;
anumite medicamente – corticosteroizii, care tratează bolile autoimune, antidepresivele, antipsihoticele și beta-blocantele, care pot trata hipertensiunea arterială, pot spori riscul de creștere în greutate;
renunțarea la fumat – deși este benefică pentru sănătatea ta, renunțarea la fumat poate duce și la creșterea în greutate, iar la unii oameni chiar la obezitate.
Care sunt cele mai comune semne ale obezității
Există o serie de simptome specifice asociate cu obezitatea, care poate fi diagnosticată de un medic pe baza anumitor indicatori. Printre aceștia se numără o cantitate de grăsime abdominală (viscerală) mai mare decât cantitățile de grăsime corporală din alte zone, o circumferință a taliei mai mare de 101 cm la bărbați sau 89 cm la femei și, așa cum aminteam anterior, un IMC mai mare de 30.
De asemenea, prezența obezității la adulți poate fi stabilită și prin dificultăți de respirație, transpirații mai abundente decât de obicei, sforăit și probleme cu somnul, probleme cutanate cauzate de acumularea de umezeală în pliurile pielii, imposibilitatea de a face anumite operațiuni fizice simple, stare de oboseală, dureri de spate și articulații, precum și un impact psihologic negativ (depresie, respect de sine scăzut, izolare socială, etc.).
Obezitatea la copii și la adolescenți se manifestă prin tulburări de alimentație, depozite de grăsime mai ales în zona pieptului, apariția vergeturilor pe șolduri și pe spate, dificultăți de respirație în timpul activităților fizice, apnee de somn, constipație, reflux gastro-intestinal, pubertate precoce la fete și pubertate întârziată la băieți ori probleme ortopedice (șold dislocat, platfus, etc.).
Țările cu cea mai mare rată a obezității
După cum precizam anterior, în 2024, la nivel mondial, peste un miliard de oameni suferă de obezitate, mai exact aproape 880 de milioane de adulți și 159 de milioane de copii și adolescenți. Experții în domeniu spun că rata obezității s-a dublat în rândul persoanelor adulte și a crescut de patru ori în rândul copiilor și adolescenților din întreaga lume în ultimele trei decenii, potrivit unui studiu publicat de jurnalul The Lancet.
Cercetările au arătat că ratele obezității în rândul femeilor au crescut de la 8,8% la 18,5%, în timp ce la bărbați vorbim despre o majorare de peste nouă procente, de la 4,8% la 14,0%. În rândul copiilor, rata globală a obezității în rândul fetelor a crescut de la 1,7% la 6,9% în perioada analizată, iar în rândul băieților a ajuns la 9,3% de la 2,1%, cu creșteri constatate în aproape toate țările.
Bineînțeles, rata obezității variază în mod semnificativ de la o țară la alta, ca urmare a stilurilor de viață și a diferitelor diete. Trebuie spus că nu există o corelație directă între rata de obezitate a unei țări și statutul său economic. Cu toate acestea, țările mai bogate tind să aibă mai multe resurse pentru a implementa programe specifice, campanii și inițiative de sensibilizare și educare a oamenilor cu privire la ceea ce consumă, fiind printre cele mai sănătoase țări la nivel global.
În ceea ce o privește, România are o rată a obezității de doar 10,9% cu care se situează pe locul 39 din 44 în clasamentul european, „dominat” de Rusia (30,3%). În urma țării noastre se situează Macedonia de Nord (10,5%), Italia (10,4%), Spania, Finlanda și Muntenegru, toate cu o rată a obezității nulă.
În schimb, unele regiuni ale lumii, cum ar fi Pacificul de Sud, au înregistrat creșteri alarmante ale ratei obezității în ultimii 5-6 ani.
Iată cum se prezintă top 10 al țărilor cu cea mai mare rată a obezității, conform datelor publicate de World Population Review:
Țară Rată obezitate
Samoa Americană 80,2%
Tonga 77,1%
Wallis și Futuna 70,4%
Insulele Cook 69,8%
Tokelau 63,4%
Tuvalu 62,2%
Niue 61%
Nauru 58,1%
Kiribati 56,7%
Saint Kitts și Nevis 45%
Judecând după indicele de masă corporală mediu, pe primul loc în clasament se află Insulele Cook, cu un IMC mediu de 32,9. Pe pozițiile următoare se situează Nauru (32,5), Niue (32,4), Samoa Americană și Tonga (32,2), Tuvalu (30,8), Kiribati (30,1), Santa Lucia (30), Micronezia (29,7) și Egipt (29,6).
Unde trăiesc cele mai puține persoane obeze
În ceea ce privește indicele de masă corporală mediu, trei țări sunt la egalitate pentru cea mai puțin obeză populație din lume. Este vorba despre Madagascar, Eritreea și Etiopia, toate cu un IMC de 21,1. De asemenea, alte cinci state au IMC-ul mediu mai mic de 22: Timor-Leste (21,3), Burundi (21,6), Japonia (21,8), China și India (câte 21,9). Top 10 este încheiat de Bangladesh (22,0) și Burkina Faso (22,1).
Vezi şi care sunt ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă în 2024!
