Cartierul din București demolat de Ceaușescu acum peste 40 de ani va fi readus la viață. Ce metodă inovativă va fi folosită

Cartierul din București demolat de Ceaușescu acum peste 40 de ani va fi readus la viață. Ce metodă inovativă va fi folosită. O construcție impozantă se găsește în momentul de față pe acel loc care a rămas o simplă amintire.

Cartierul din Capitală pus la pământ de Nicolae Ceaușescu în urmă cu mai bine de 40 de ani reînvie. Cum este posibil acest lucru

Cartierul din Capitală pus la pământ de Nicolae Ceaușescu în urmă cu mai bine de 40 de ani reînvie. Cum este posibil acest lucru. În prezent, foarte puțină lume își mai aduce aminte de zona care era încă în picioare înainte de cutremurul din 1977.

Se afla în zona Parcul Izvor, Casa Poporului și Casa Academiei. Se numea Uranus și avea străzi mici, pavate cu piatră cubică și case vechi cu aer boem. Multe dintre ele erau creațiile arhitecților din acele vremuri.

Din păcate, avea să fie demolat în anii ’80 pentru a face loc Palatului Parlamentului. Demolările au făcut parte din planul de sistematizare a orașului, care a început la sfârșitul anilor ’70, după cutremurul din 1977.

Fostul președinte comunist, Nicolae Ceaușescu, avea planuri mărețe și s-a folosit de acest dezastru natural pentru a pune la pământ mai multe clădiri vechi din Capitală. Așa a reușit să ridice un nou centru politico-administrativ, însă a șters de pe fața pământului aproape în totalitate cartierul Uranus.

Au fost demolate multe clădiri cu valoare istorică, dintre 22 de biserici și Spitalul Brâncovenesc, ctitorit în anul 1835 din averea Saftei Elisabeta Brâncoveanu, soţia marelui ban Grigore Brâncoveanu. Circa 10.000 de locuințe au fost făcute una cu pământul și peste 50.000 de români au fost mutaţi la bloc.

Cei mai mulți din locuitorii cartierului bucureștean proveneau din clasa de mijloc a societăţii. Erau negustori, meşteşugari şi proprietari de mici afaceri. Românii care vor să vadă cum arăta regiunea au acum posibilitatea prin intermediul unei aplicații virtuale și realitate augmentată.

Unde și cât va dura vizionarea cartierului Uranus

Senatul României, care-și desfășoară activitatea în Palatul Parlamentului (Casa Poporului), a scos la licitație în SICAP un contract de 0,56 milioane lei. Cu ajutorul acesteia urmează să se prezinte o zonă din fostul cartier Uranus.

Aplicațiile vor fi funcționale doar în incinta Senatului din cadrul Palatului Parlamentului și a grădinii Senatului României. Aplicația AR va utiliza telefoanele mobile ale vizitatorilor pentru redarea unui fragment din acel loc pe suprafața actualei grădini a Senatului.

De asemenea, aplicația VR va putea fi folosită prin intermediul dispozitivelor VR din spațiul amenajat cu acest scop. Aceasta va arăta pe telefoanele mobile aria reconstruită a cartierului ce corespunde cu suprafața actuală a Grădinilor Senatului.

Totodată, aceasta cuprinde parțial străzile Cazărmii, Seneca, Fenix, Miracolelor, Bagdad și integral strada Vitănești. În concluzie, vizitatorii vor putea să vadă arhitectura caselor demolate, precum și atmosfera generală vizuală și sonoră.

Durata parcurgerii este de 10 minute, în timp ce numărul de interacțiuni este de 5-10 minute. Pe de altă parte, cei care au fost nevoiți să părăsească cartierul Uranus spun că și-au pierdut locul pe care-l numeau „acasă”.

Uranus, cartierul care a făcut loc Palatului Parlamentului

„Trecutul a fost văzut întotdeauna ca o chestie balcanico-orientală, fără mari valori autohtone și care merită ștearsă. Înainte de Ceaușescu, cel mai mare conducător-demolator de biserici a fost Carol I.

Clădirea CEC, Banca Națională, Ateneul, Cercul Militar, toate se află pe amplasamentul unor biserici vechi de sute de ani. Nu le-au demolat pentru că ar fi fost anti-religioși, ci pentru că aveau nevoie de spații mari pentru clădirile noului stat modern.

Și cum Cuza naționalizase averile bisericești, în loc să razi străzi cu case și să despăgubești sute sau mii de oameni, existau aceste locuri mari în oraș cu niște ruine care puteau fi demolate mult mai ușor pentru a putea fi ridicate aceste construcții”, susține arhitectul Ștefan Ghenciulescu, conform romania.europalibera.org.