România a devenit din ce în ce mai dependentă de forța de muncă străină, în special în domenii precum construcțiile, industria și sectorul hotelier. Pe măsură ce deficitul de personal local se adâncește, angajatorii apelează tot mai frecvent la muncitori din afara Uniunii Europene. Un exemplu este Charly Joby, un sudor din India care lucrează în România și care, prin comparație cu ceea ce ar câștiga în țara sa natală, se bucură de un salariu semnificativ mai mare.
Salariul unui sudor din India în România
Charly Joby, un tânăr de 25 de ani din India, a venit în România pentru a lucra ca sudor într-o firmă din industria aluminiului. Acesta câștigă 6.000 de lei pe lună, o sumă care, în India, ar fi echivalentă cu salariul pe care l-ar obține în trei luni de muncă. Diferența financiară este unul dintre principalele motive pentru care mulți muncitori din India și alte țări asiatice aleg să vină în România.
Pe lângă salariul de bază, Charly primește și un spor de 300 de lei pentru orele suplimentare. Deși condițiile de muncă pot fi solicitante, remunerația sa lunară este considerabil mai bună comparativ cu ceea ce ar putea câștiga în India, chiar și în meserii calificate.
Această realitate financiară îi determină pe mulți muncitori să accepte oferte de muncă în străinătate, unde salariile sunt mult mai atractive. În România, pe lângă veniturile mai mari, aceștia beneficiază de condiții de trai mai bune și de posibilitatea de a economisi bani pe care să-i trimită familiei.
Cererea de muncitori străini este în creștere
România se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, în special în domenii precum construcțiile, industria grea și serviciile. Astfel, angajatorii români au început să apeleze din ce în ce mai mult la muncitori din afara Uniunii Europene. În 2024, numărul maxim de muncitori străini care pot fi aduși în România a crescut la 140.000, cu 40.000 mai mulți decât anul precedent.
Cezar Dobre, un angajator din domeniul construcțiilor, menționează că salariile pentru muncitorii necalificați încep de la 3.500 de lei net, iar pentru cei calificați, precum sudorii, remunerarea este considerabil mai mare. Firmele nu recurg la forța de muncă străină doar din cauza deficitului de personal, ci și pentru că acești muncitori sunt de multe ori mai motivați și dispuși să muncească peste program.
Pe lângă muncitorii asiatici, și ucrainenii au început să fie tot mai prezenți pe piața muncii din România. Un exemplu este Valentina Zdravkova, care a fugit din calea războiului și a deschis un salon de cosmetică în România, unde angajează în principal ucraineni. Această diversificare a forței de muncă străine demonstrează nevoia urgentă a României de a atrage și menține muncitori din afara granițelor.
România depinde tot mai mult de forța de muncă externă
Deficitul de muncitori locali este accentuat de faptul că o bună parte din populația activă din România nu este angajată. Acest fenomen împinge companiile să caute soluții alternative pentru a-și menține activitatea în funcțiune, iar recrutarea muncitorilor străini devine din ce în ce mai populară.
În următorii ani, se estimează că numărul de muncitori din afara Uniunii Europene care vor ajunge în România va continua să crească, pe măsură ce economia țării necesită tot mai multe resurse umane. Domeniile cele mai afectate de deficitul de forță de muncă sunt construcțiile, unde sunt necesari fierari-betoniști, sudori și operatori de utilaje grele.
Pentru mulți dintre acești muncitori străini, România oferă o oportunitate financiară semnificativă. Deși provocările sunt mari, salariile mai mari și condițiile de trai decente fac din această țară o destinație atractivă pentru muncitorii din țări precum India, Pakistan sau Filipine.
În concluzie, salariile mai mari din România și cererea tot mai mare de muncitori străini fac ca țara să devină o atracție majoră pentru muncitori din toate colțurile lumii. Aceștia găsesc aici o oportunitate de a-și îmbunătăți viața și de a câștiga într-o lună cât ar câștiga în câteva luni în țările de origine.
