Forvis Mazars, parteneriatul internațional specializat în audit, servicii fiscale și consultanță, a lansat cea de-a douăsprezecea ediție a ghidului său fiscal regional, care examinează sistemele fiscale din 22 de țări europene și trei din Asia Centrală. Ghidul fiscal oferă o imagine de ansamblu asupra nivelului de fiscalitate, salariilor și inflației, și introduce impozitul minim global pentru multinaționale. Această nouă reglementare impune grupurilor multinaționale cu venituri anuale globale de cel puțin 750 de milioane de euro să mențină o rată efectivă de impozitare de 15% în fiecare jurisdicție.
Daniel H. Nagy, partener la Forvis Mazars, subliniază că introducerea impozitului minim global reprezintă o schimbare semnificativă în domeniul impozitării internaționale. Aceasta va necesita strategii de conformare mai solide pentru multinaționale și va încuraja transparența prin digitalizarea sistemelor fiscale, cum ar fi facturarea electronică și raportarea SAF-T (Standard Audit File for Tax), implementate deja în Polonia și România.
Impozitul minim global și digitalizarea sistemelor fiscale
În Europa Centrală și de Est (ECE), nivelul taxării veniturilor din salarii variază între 14% și 49%, cu o medie de 38%, ceea ce reprezintă o creștere de 2 puncte procentuale față de anul trecut și cu 3 puncte peste media OCDE. Inflația, care a fost o provocare majoră în ultimii ani, a avut un impact semnificativ asupra economiilor din regiune. Salariile minime și cele medii au crescut în medie cu aproximativ 10%, în timp ce rata inflației a fost de aproximativ 9%.
Există diferențe notabile între țările din regiune în ceea ce privește salarizarea și inflația. De exemplu, Croația, Slovenia, Bulgaria și Polonia au înregistrat creșteri ale salariilor care au depășit inflația, îmbunătățind astfel puterea de cumpărare. În schimb, în Republica Cehă și Slovacia, salariile nu au ținut pasul cu inflația, ducând la o scădere a puterii de cumpărare.
Politici fiscale și TVA
Guvernele din regiune au adoptat diverse politici fiscale pentru a gestiona presiunile inflaționiste și pentru a proteja bugetele naționale. De exemplu, Republica Cehă și Ungaria au introdus impozite pe câștigurile excepționale obținute în anumite sectoare pentru a combate deficitele bugetare cauzate de creșterea costurilor energiei.
În ceea ce privește TVA, cotele se situează în jurul mediei de 20% în UE, dar Croația și Ungaria au rate mai ridicate, de 25% și, respectiv, 27%. Impozitul pe profit variază între 15% și 22%, cu excepția Ungariei, unde este de 9%.
Salarii și contribuții sociale
Discrepanțele privind impozitarea locurilor de muncă sunt semnificative în ECE. Țări precum Bulgaria, România, Ucraina și Ungaria au rate unice de impozitare a veniturilor cuprinse între 10% și 20%. În contrast, Austria, Germania, Slovenia, Croația și Slovacia aplică sisteme progresive, cu rate ce ajung până la 50%. Contribuțiile sociale ale angajatorului variază și ele considerabil, atingând în medie 16% din salariul brut în regiune.
Salariile minime variază semnificativ, de la sub 260 de euro în Kosovo și Moldova, până la peste 2.000 de euro în Austria și Germania. În România, salariul minim a crescut recent de la 3.300 RON la 3.700 RON, în contextul unei inflații moderate de 6,2% în aprilie 2024.
Ghidul fiscal Forvis Mazars evidențiază discrepanțele semnificative din regiune și subliniază necesitatea unor strategii fiscale bine planificate pentru a naviga eficient peisajul fiscal variabil din Europa Centrală și de Est.
