Câte oase are corpul uman și de ce bebelușii au mai multe

Câte oase are corpul uman și de ce bebelușii au mai multe

Scheletul uman este ca un puzzle de oase care ne susține corpul, ne permite să ne mișcăm, ne protejează organele și, în general, ne ajută să ne menținem în viață. Este esențial pentru mișcare, protecția organelor interne, producerea de celule sangvine, stocarea mineralelor și reglarea echilibrului acid-bază. Află câte oase are corpul uman și de ce atunci când ne naștem avem mai multe oase decât atunci când suntem adulți.

Ce sunt oasele și din ce sunt făcute

Oasele sunt principala formă de suport structural a corpului. Sunt făcute din țesut dur și puternic, care dă corpului forma și te ajută să te miști.

Oasele sunt ca un cadru de suport al unei case. Dacă ați urmărit vreodată o emisiune de reconsolidare a locuinței și ați văzut structura internă a unei case, ei bine, oasele sunt stâlpii de susținere și grinzile care mențin corpul puternic și stabil.

Oasele sunt țesut viu ca orice altă parte a corpului. S-ar putea să nu pară, dar ele cresc sau se schimbă în mod constant și se remodelează de-a lungul vieții. Tocmai de aceea, răspunsul la întrebarea câte oase are corpul uman poate varia pe parcursul vieții.

Ce fac oasele

Oasele mențin corpul stabil atunci când nu ne mișcăm și ne ajută să ne mișcăm atunci când suntem activi.

Oasele asigură și susțin o mulțime de țesuturi importante în corp și anume:

Mușchii
Nervii
Tendoanele
Ligamentele

Unele oase ne protejează organele interne. De exemplu, craniul înconjoară în siguranță creierul, iar cutia toracică protejează inima, plămânii și alte organe din apropierea pieptului.

Oasele conțin și protejează măduva osoasă. Măduva osoasă este un țesut moale, gras, care produce celule esențiale pentru viață, inclusiv:

Celule roșii din sânge (celule care transportă oxigen în corp)
Globule albe (celule care luptă împotriva infecțiilor)
Trombocitele (celule care controlează sângerarea).

Rolul biologic și funcțional

Susținere și protecție: Oasele formează structura de susținere a corpului și protejează organele vitale.
Depozitare de minerale: Osul este un depozit important de calciu și fosfor, care pot fi eliberate în sânge după necesități.
Producerea de celule sanguine: Măduva osoasă roșie este locul unde sunt produse celulele sanguine (eritrocite, leucocite și trombocite).
Metabolism osos: Oasele sunt într-un continuu proces de remodelare prin activitatea osteoblastelor și osteoclastelor, adaptându-se la stresuri mecanice și vindecându-se după fracturi.
Prin structura și compoziția lor, oasele sunt esențiale pentru funcționarea și integritatea corpului uman.

Din ce sunt făcute oasele

Oasele sunt formate din celule și proteine. Cortexul este stratul exterior rigid, dur. Este ”coaja” groasă pe care o vedeți în majoritatea ilustrațiilor sau fotografiilor cu oase. Osul spongios se află în interiorul cortexului. Este mult mai puțin dens și mai flexibil. Osul spongios conține măduva osoasă.

Oasele își înlocuiesc propriile celule de-a lungul vieții. Celulele speciale numite osteoblaste și osteoclaste cresc automat și înlocuiesc țesutul osos. Osteoblastele formează țesut osos nou. Osteoclastele descompun țesutul osos vechi pentru a face loc unui țesut nou, mai sănătos, care să-l înlocuiască.

Câte oase are corpul uman

Corpul uman are un total de 206 oase la maturitate. Numărul de oase variază între copiii și adulții, deoarece, la naștere, copiii au aproximativ 300 de oase.

Câte oase are corpul uman

De ce bebelușii și copiii au mai multe oase

Pe măsură ce bebelușul crește, o mare parte din cartilaj va fi înlocuit cu os real. Dar altceva explică de ce 300 de oase la naștere devin 206 oase la vârsta adultă.

Multe dintre oasele bebelușului vor fuziona, ceea ce înseamnă că numărul real de oase va scădea. Spațiul care separă capetele a două oase, care în cele din urmă fuzionează este, de asemenea, cartilaj, la fel ca țesutul pe care îl avem în vârful nasului.

Fuziunea oaselor are loc în tot corpul. Este posibil să observați că există unul sau mai multe spații moi între oasele din craniul copilului. Aceste „puncte moi” pot chiar să ne sperie puțin, dar sunt perfect normale. Se numesc fontanele și se vor închide în cele din urmă pe măsură ce oasele cresc împreună.

Înlocuirea cartilajului cu os fuzionat începe atunci când vasele de sânge minuscule – numite capilare – furnizează sânge bogat în nutrienți către osteoblaste, celulele care formează oasele. Osteoblastele creează os care acoperă cartilajul la început și apoi îl înlocuiește în cele din urmă.

Apoi, creșterea oaselor la copii are loc la capetele multor oase, care au plăci de creștere. Țesutul în creștere din fiecare placă determină dimensiunea și forma finală a osului. Când o persoană se oprește din creștere, plăcile de creștere se închid.

Plăcile de creștere sunt mai slabe decât alte părți ale scheletului copilului și, prin urmare, sunt mai susceptibile la fracturi și alte răni. Acesta este motivul pentru care o cădere de pe o bicicletă poate pune un membru al copilul în ghips, în timp ce un adult poate suferi o cădere similară și poate avea doar o vânătaie.

Descoperă mai multe curiozități despre corpul uman și organele interne.

Ce se întâmplă cu oasele la vârsta adultă

Până la vârsta adultă timpurie, fuziunea oaselor și creșterea oaselor s-au oprit. Oasele adulte sunt foarte puternice, dar ușoare.

Odată ajunșu la vârtsa adultă, deși oasele par a fi solide și neschimbate, ele trec în mod constant printr-un proces numit remodelare.

Remodelarea implică formarea de țesut osos nou și descompunerea osului mai vechi în calciu și alte minerale, care sunt eliberate în sânge. Acest proces este cunoscut sub numele de resorbție și este o parte perfect normală și sănătoasă a funcției osoase – de fapt, se întâmplă pe tot parcursul vieții.

Există unele lucruri care pot accelera pierderea osoasă. Acestea includ:

modificările hormonale asociate menopauzei
consumul excesiv de alcool
înaintarea în vârstă

Cea mai frecventă afecțiune care afectează pierderea osoasă este osteoporoza, care face ca oasele să își piardă o parte din densitate și să devină mai vulnerabile la fracturi.

Câte oase are corpul uman în fiecare parte a corpului

Scheletul uman este împărțit în două părți principale: scheletul axial și scheletul apendicular.

Scheletul axial (80 de oase)

Craniu: 22 de oase
Oasele craniene (8): frontal, parietal (2), occipital, temporal (2), sfenoid, etmoid.
Oasele faciale (14): maxilarul (2), osul palatin (2), osul nazal (2), osul lacrimal (2), vomerul, osul zigomatic (2), osul inferior nazal (2), mandibula.
Os hioid: 1 os
Oasele urechii medii: 6 oase (3 în fiecare ureche)
Ciocănaș, nicovală, scăriță (în fiecare ureche).
Coloana vertebrală: 26 de oase
Vertebre cervicale (7), vertebre toracice (12), vertebre lombare (5), sacru (format din 5 vertebre fuzionate), coccis (format din 3-5 vertebre fuzionate).
Cutia toracică: 25 de oase
Sternul, 12 perechi de coaste (24 de oase).

Scheletul apendicular (126 de oase)

Centura scapulară: 4 oase
Scapula (2), clavicula (2).
Membrele superioare: 60 de oase
Braț: humerus (2).
Antebraț: radius (2), ulna (2).
Mână: oase carpiene (16), oase metacarpiene (10), falange (28).
Centura pelviană: 2 oase
Oasele coxale (2), fiecare format din ilium, ischium și pubis.
Membrele inferioare: 60 de oase
Coapsă: femur (2).
Genunchi: patela- rotula (2).
Gambă: tibia (2), fibula (2).
Picior: oase tarsiene (14), oase metatarsiene (10), falange (28).

Curiozități despre oasele corpului uman

Partea corpului care conține cele mai multe oase este mâna. Este alcătuită din 27 de oase individuale.
Majoritatea globulelor roșii și albe din organism sunt create în măduva osoasă.
Femurul, situat în coapsă, este cel mai lung os din corp.
Cel mai mic os din corpul uman este scărița (stapes), unul dintre cele trei oscioare din urechea medie. Dimensiunile sale sunt foarte mici, având aproximativ 3.3 mm în lungime.
Oasele stochează aproximativ 99% din calciul din organism și sunt compuse din aproximativ 25% apă.
Scheletul se înlocuiește complet la fiecare aproximativ 10 ani prin remodelare.
Există două tipuri de material osos: cortical, cel dur la care ne și gândim când ne imaginăm un schelet, și trabecular, care este mai moale și mai spongios și adesea găsit în oasele mari.
Unele oase sunt proiectate să reziste de două până la trei ori greutatea corpului în forță.
Țesutul cartilajului nu are aport regulat de sânge și nu se reînnoiește, astfel încât leziunile cartilajului sunt permanente. Din fericire, sunt și mai puțin frecvente.

Recomandări pentru oase sănătoase

Pentru a menține oasele sănătoase, este esențial să urmați o serie de recomandări legate de alimentație, exerciții fizice și stil de viață. Iată cele mai importante recomandări pentru a avea oase sănătoase:

Alimentație
Calciu: Este principalul mineral esențial pentru sănătatea oaselor.
Vitamina D: Ajută la absorbția calciului și la formarea oaselor.
Proteine: Necesare pentru structura osoasă.
Magneziu și fosfor: Minerale esențiale pentru sănătatea oaselor.
Vitamina K: Contribuie la sănătatea oaselor prin modificarea unor proteine necesare formării osoase.
Vitamina C: Esențială pentru producerea de colagen, componenta principală a matricei organice a osului.
Exerciții fizice
Exerciții de greutate: Activități care implică purtarea propriei greutăți, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, dansul, săritul cu coarda.
Antrenament de rezistență: Exerciții cu greutăți sau benzi de rezistență pentru a întări mușchii și oasele.
Exerciții de echilibru și coordonare: Tai Chi, yoga, care ajută la prevenirea căderilor și la menținerea stabilității.

Stil de viață

Evitarea fumatului: Fumatul poate afecta negativ sănătatea oaselor, reducând densitatea osoasă și crescând riscul de fracturi.
Limitarea consumului de alcool: Consumul excesiv de alcool poate interfera cu echilibrul de calciu și vitamina D și poate duce la pierderea densității osoase.
Evitarea sedentarismului: Menținerea unui stil de viață activ este esențială pentru sănătatea oaselor.
Menținerea unei greutăți corporale sănătoase: Greutatea excesivă sau insuficientă poate afecta sănătatea oaselor.

Surse – healthline.com, myclevelandclinic.org, sciencefocus.com, wikipedia.org.Sursă foto – 123rf.com