În anul 2022, România a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor de protecție socială, ajungând la suma impresionantă de 210,608 miliarde de lei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Această valoare reprezintă o creștere de 8,2% față de anul precedent și echivalează cu 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși ponderea acestor venituri în PIB a scăzut cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu anul anterior, suma rămâne semnificativă și reflectă angajamentul major al statului de a sprijini categoriile vulnerabile ale populației.
Cheltuielile pentru protecția socială, incluzând costurile administrative ale schemelor de protecție, au cunoscut, de asemenea, o creștere substanțială, atingând 226,526 miliarde de lei. Dintre acestea, 225,236 miliarde de lei au fost alocate direct pentru prestațiile sociale, marcând o creștere de 14,5% față de anul precedent. În ciuda acestor cifre impresionante, ponderea cheltuielilor de protecție socială în PIB a scăzut ușor, cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 16,2%, informează Romania TV.
Direcțiile principale ale cheltuielilor sociale
Ca și în anii anteriori, cheltuielile pentru protecția socială au fost orientate în principal către acoperirea riscurilor legate de limita de vârstă (bătrânețe) și a celor de boală sau îngrijirea sănătății, care au reprezentat 49,9%, respectiv 27,9% din totalul prestațiilor sociale.
Aceste procente reflectă prioritățile statului în ceea ce privește asigurarea unui nivel de trai decent pentru categoriile cele mai vulnerabile, cum ar fi pensionarii și persoanele cu probleme de sănătate.
Introducerea Venitului Minim de Incluziune în 2024
Începând cu 1 ianuarie 2024, România va implementa un nou program de asistență socială, denumit Venitul Minim de Incluziune (VMI). Acest program este conceput pentru a combate sărăcia și a sprijini integrarea socială a persoanelor și familiilor aflate în dificultate. Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat la Conferința Ministerială de la Bruxelles importanța acestui program, evidențiind că integrarea pe piața muncii rămâne cea mai eficientă metodă de incluziune socială.
VMI este structurat în două componente principale: Sprijin pentru Incluziune și Sprijin pentru Familia cu Copii. Prima componentă are ca scop prevenirea sărăciei și excluziunii sociale, înlocuind ajutorul social anterior destinat asigurării venitului minim garantat. Cea de-a doua componentă se axează pe sprijinirea familiilor cu copii minori, încercând să prevină sărăcia și să încurajeze participarea copiilor la educație.
Modalități de accesare și beneficiile VMI
Pentru a accesa VMI, beneficiarii trebuie să depună o cerere unică, indiferent dacă vor beneficia de una sau ambele componente ale programului. VMI nu se limitează la oferirea unei sume de bani, ci include și un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii esențiale precum ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea și locuirea. Aceste măsuri contribuie la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială, oferind o abordare holistică a sprijinului social.
Începând cu 1 ianuarie 2024, românii vulnerabili vor putea primi 400 de lei pe lună de persoană prin intermediul acestui program. Suma maximă a ajutorului pentru cei care nu au o sursă de venit este de 275 de lei pe lună pentru fiecare membru al familiei și de 400 de lei pe lună pentru persoanele singure de 65 de ani sau mai mult. Implementarea acestui program este susținută de administrațiile locale și de Banca Mondială, având ca scop simplificarea procesului de solicitare a ajutorului financiar și reducerea birocrației.
Subvenții pentru servicii sociale
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) va subvenționa cu 132,7 milioane de lei un număr de 542 de centre de servicii sociale administrate de asociații, fundații și culte, oferind servicii pentru 15.871 de persoane. Față de anul 2023, numărul de beneficiari sprijiniți a crescut cu peste 3.000.
Aceste subvenții sunt menite să asigure servicii de asistență socială pentru persoanele care au dreptul să beneficieze de acestea conform legislației în vigoare.
Îmbunătățiri în sistemul de asistență socială
Simona Bucura-Oprescu a evidențiat că subvențiile vor fi utilizate exclusiv pentru serviciile de asistență socială acordate persoanelor eligibile și că ministerul impune condiții stricte furnizorilor de servicii sociale. „Prima condiție este ca furnizorul să fie licențiat. Avem, de asemenea, controale mai dese și toleranță zero față de abaterile care ar putea afecta beneficiarii,” a declarat ministrul.
Începând cu anul 2023, nivelul mediu lunar al subvenției acordate de la bugetul de stat pentru o persoană asistată este de 1.000 de lei pentru serviciile sociale cu cazare și 600 de lei pentru serviciile sociale fără cazare. Centrele au fost selectate în cadrul unei selecții anuale derulate de MMSS încă din anul 1998, în baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială.
Veniturile de protecție socială și noile măsuri de sprijin, precum Venitul Minim de Incluziune, reflectă eforturile continue ale statului român de a sprijini categoriile vulnerabile ale populației. Cu toate acestea, criticile privind utilizarea acestor fonduri nu lipsesc, existând păreri că astfel de ajutoare ar descuraja munca și ar încuraja dependența de stat. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste măsuri și impactul lor real asupra societății românești. Deși există controverse legate de eficiența și sustenabilitatea acestor programe, ele reprezintă o încercare semnificativă de a îmbunătăți condițiile de viață pentru cei aflați în nevoie.
