Donald Trump a fost găsit vinovat pentru toate cele 34 de capete de acuzare într-un proces judecat la New Yor care a pornit de la ascunderea plăților făcute de Trump pentru o vedetă de filme pentru adulți. Judecătorul a stabilit că sentința va fi pronunțată pe 11 iulie, cu patru zile înainte de convenția Partidului Republican care ar trebui să-l nominalizeze oficial pe Trump drept candidat pentru Casa Albă.
Avocatul Alan Dershowitz, un democrat, se îndoiește că Trump va avea câștig de cauză în apel, pentru că judecătorii sunt „îngroziți” de ideea că ar putea fi percepuți ca pro-Trump. ”La Curtea Supremă lucrurile nu ar sta astfel însă până acolo este drum lung și decizia Curții Supreme ar urma să fie pronunțată, cel mai probabil, după alegeri”, spune Dershowitz.
Judecătorul newyorkez Juan Merchan a fost acuzat că are evidente viziuni politice anti-Trump, iar fiica sa a lucrat pentru o firmă care a fost implicată în alte procese împotriva afacerilor lui Donald Trump. Modul de selectare a juraților a fost, de asemenea criticat, după ce presa a avut acces la o parte din chestionarul selecției, din care reieșea că doar unul dintre jurați se informa din surse socotite pro-Trunp.
”Poate că ținta a fost Trump, însă adevăratul obiectiv a fost influențarea alegerilor din 2024, indiferent cât de subțire era acest caz. Democrația trebuie salvată chiar și prin mijloace neetice. Inamicii societății trebuie vânați, piedicile in calea progresului trebuie distruse. În anii în care a fost investigat dosarul Trump, oamenii din New York s-au confruntat cu criminalitatea în creștere, cu jafuri și alte infracțiuni pe care nici măcar nu le mai raportează, pentru că știu despre nedreptățile și politizarea justiției. Trump a fost urmărit cu o intensitate rar întâlnită. Micii comercianți care au fost victimele jafurilor armate și își riscă viața pentru afacerea lor sunt disperați. Siguranța cetățenilor normali este pusă în pericol zi de zi. Însă lor li s-a va face dreptate doar dacă jefuitorul ar fi candidatul republican la președinție, nu un tâlhar oarecare.
Pentru un proces, jurisdicția este o chestiune strategică, este importantă selecția judecătorului și a juraților. Monsanto este dat în judecată în San Francisco, iar jurații cer 289 de milioane de dolari. Companiile care sunt trimise în judecata tremură de frică ca procesul ar putea avea loc în orașele cu pondere mare a muncitorilor. În Texas, administrația Biden a fost dată în judecată într-un district federal în care judecătorul a fost numit de Donald Trump”, scrie blogul The Reactionary.
”Cât mai poate supraviețui republica noastră odată ce partidele au acaparat justiția? Verdictul acesta va submina încrederea americanilor în imparțialitatea justiției. O zi tristă pentru America…”, a scris senatorul Rand Paul.
Alan Dershowitz face o comparație între jurații de care a avut parte Trump și cei care dădeau sentințele în statele segregaționiste din SUA. ”Este cel mai slab caz pe care l-am văzut în 60 de ani. Faptul că jurații au condamnat pe baza unor informații false, greșite, faptul că jurații au fost selectați în proporție de 85-90% din medii in care Trump este urat și nu este dorit președinte nu face ca acest caz sa fie unul mai puternic”, spune Dershowitz. ”Cei de la The Times m-au întrebat dacă faptul că a fost condamnat de jurați demonstrează că a fost un caz puternic. Nu, nu! Asta demonstrează că a fost un caz care s-a judecat într-o jurisdicție unde condamnarea era aproape sigură. În statele din Sud, negrii erau condamnați incorect de jurați albi, iar albii erau achitați în mod incorect de aceiași jurați albi. Asta înseamnă că jurații nu reflectă valorile țării noastre, ci doar valorile unei regiuni, în cazul acesta o regiune liberală, New York. Așa cum în cazul de mai sus jurații reflectau valorile Sudului”.
”Trăim în era sindromului Trump. Oamenii nu mai pot vorbi rațional despre Donald Trump, așa cum nu mai pot vorbi rațional nici despre Israel și alte subiecte”.
Având în vedere că opiniile lui Dershowitz sunt împărtășite de mulți alegători din SUA, condamnarea ar putea chiar să ajute la un rezultat și mai bun al lui Trump, chiar la o victorie republicană la alegerile pentru Senat și Camera Reprezentanților.
”Este o zi tristă pentru justiția americană. Am mai adăugat o banană la republica mea bananieră: am ajuns la vreo șapte sau opt banane. Este o zi mai proastă pentru America decât este chiar pentru Donald Trump. Nu știu ce impact va avea asupra perspectivelor sale electorale – poate că nu va fi condamnat la închisoare, iar, dacă va fi condamnat, va face apel”.
Dershowitz și alți juriști americani care observă politizarea tot mai puternică a justiției se tem că viitorii președinți ai SUA a putea numi judecători care să ajute la închiderea gurii opoziției. Este o evoluție puțin probabila, având în vedere sistemul de checks and balances bine rodat din Statele Unite, însa cazul candidatului prezidențial Donald Trump pare să fie un pas în această direcție. Juriști, dar mai cu seamă analiști economici arată că unul din motivele majore pentru care capitalul străin vine în SUA este corectitudinea justiției, iar politizarea justiției va avea inclusive grave consecințe economice.
Ultimul lucru de care avea nevoie Vestul era un proces politizat în Statele Unite care să influențeze în mod clar alegerile din cea mai mare putere militară a lumii și principalul promotor și model al ”ordinii mondiale bazată pe reguli”. Procesul lui Donald Trump se adaugă unor evoluții care afectează grav amintita ordine mondială.
The Economist scrie că ”Ordinea bazată pe reguli se fisurează” și că ”avocații drepturilor omului încearcă să salveze regulile menite să-i îmblânzească pe conducătorii violenți”. În întreaga presă vestică și în discursul politicienilor este lăudată emiterea unui mandat de arestare pentru președintele Vladimir Putin de către Curtea Penala Internațională și se vorbește și despre necesitatea extinderii dosarului limitat la răpirea copiilor ucraineni la un adevărat Proces de la Nurnberg pentru toți liderii de la Moscova. În schimb, decizia similară în cazul premierului israelian Benjamin Netanyahu este văzută ca o mare eroare, pentru că în acest fel Putin nu mai este singularizat, ci asociat cu liderul unui stat democratic și care a avut argumente pentru a recurge la autoapărare în fața unei organizații teroriste. Recent, decizia Mexicului de a trimite o săgeată către Statele Unite și a se alătura Africii de Sud în condamnarea Israelului la Curtea Internațională de Justiție contribuie la adâncirea faliei dintre Vest și Sudul Global creată de implicarea Curții Penale Internaționale și a Curții Internaționale de Justiție în cazuri care le depășesc. ”Emițând mandate de arestare pentru Netanyahu și ministrul său al Apărării, Curtea Penală Internațională, lipsită de autoritate, dă dovadă de comportament ostentativ”, scrie The Australian.
Legalismul internațional liberal seduce prin pretențiile sale mult gonflate despre ”lumea bazată pe reguli”, despre un stat de drept internațional, numai că bazele pe care este conceput sunt foarte șubrede, ignorând principiul că respectarea unor legi internaționale trebuie să fie în interesul guvernelor naționale sau al grupurilor politice sau economice care decid acțiunile guvernelor. În ultimii ani, dezbaterea de nai sus privind legalismul internațional și lumea bazată pe reguli s-a încheiat în Occident cu un verdict: singura alternativă la legalismul internațional vestic este tirania.
Miopia legaliștilor este evidentă în cazul unor organizații umanitare. The Economist o citează pe șefa Amnesty International care se plânge de faptul că statele lumii se comportă ca actori raționali, luând decizii în interesul propriu: ”Suntem la porțile iadului”, spune șefa Amnesty International, adăugând că statele distrug dreptul internațional construit în șapte decenii, ”din rațiuni ce țin de necesități militare sau dominație geostrategică”. În realitate, cel puțin în Vest, organizațiile umanitare nu au de ce să se plângă pentru că au fost ”copiii răsfățați” (la nivel legal și material) ai ultimelor decenii. Spre exemplu, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu câteva articole generale și lăsând libertate maximă judecătorilor, a ajuns, prin intermediul CEDO, să influențeze politica a zeci de guverne. A controla magistrații de la CEDO este o variantă mult mai ieftină și chiar mai eficientă de a controla politici majore în statele parte la convenție. Iar aceasta este doar una dintre manifestările ”lumii bazate pe reguli”.
The post Cazul Trump, încă o banană la ciorchinele republicii appeared first on Cotidianul RO.
