Biroul Electoral Central a luat în discuţie, duminică seara, a doua solicitare a Dianei Iovanovici-Şoşoacă de înregistrare a candidaturii la funcţia de preşedinte al României, însă a respins-o ca inadmisibilă.
Jurnalista Anca Alexandrescu a prezentat, ulterior, în exclusivitate în emisiunea Culisele Statului Paralel, contestația depusă la BEC împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la Cotroceni.
“CONTESTAȚIE
împotriva deciziei BEC din data de 3 octombrie 2024, decizie prin care s-a dispus înregistrarea candidaturii numitei Diana Iovanovici-Şoșoacă la funcția de preşedinte al României, la alegerile prezidențiale din data de 24 noiembrie 2024.
Motivele de drept şi de fapt ale contestației sunt următoarele:
1. Potrivit art. 4 alin.1 din Legea alegerilor prezidențiale nr.370/2004, pot propune candidaturi numai partidele care sunt constituite conform Legii nr.14/2003 privind partidele politice. Or, potrivit art. 3 alin.1-2 din Legea partidelor politice, pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unității statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale, fiind interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României.
Din textele constituționale evocate de Legea partidelor politice, sunt interzise, printre altele, îndemnul la ură rasială, incitarea la violenţă publică şi manifestările obscene, contrare unelor moravuri (art. 30 alin.7 din Constituție). De asemenea, partidele politice care militează, printre altele, împotriva principiilor statului de drept ori a suveranității României sunt neconstituționale, iar asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Concluzia dispoziției art. 4 alin.1 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 este aceea că partidele politice aflate în asemenea situații sunt, după caz, interzise sau nu pot funcționa. Aşadar, nu pot propune nici candidaturi la funcția de preşedinte al României.
De vreme ce sus-numita candidează din partea şi sub semnul electoral al Pardidului SOS, este evident că această candidatură nu poate fi acceptată.
De altfel, sus – numita face un titlu personal de glorie din „prietenia” cu Rusia, o țară care, în prezent, este în război indirect cu UE și cu NATO, organizații din care România face parte. De asemenea, sus-numita face un merit personal din apartenenţa la organizații de tip masonic, care sunt organizații secrete.
Mai mult chiar, sus-numita nu îşi ascunde antisemitismul, în repetate rânduri exhibând atitudini şi comportamente rasiste, precum și simpatii legionare. Acestea sunt fapte notorii, nefiind nevoie de o probă a verităţii lor”, se arată în contestația prezentată în emisiunea Culisele Statului Paralel.
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului, semnatarul contestației a anexat o “listă ne-exhaustivă a exemplelor de comportament anti-democratic al Dianei Șoșoacă”.
“2. Potrivit art. 27 alin.2 lit.c) din Legea nr. 370/2004, candidatura unei persoane la funcţia de preşedinte al României trebuie să fie însoțită de cel puțin 200 de mii de semnături de susţinere. Din actele existente la dosarul de la BEC ar rezulta că persoana în cauză ar fi depus 300 de mii de semnături. Numai că verificarea efectuată de BEC este pur formală. Este puțin probabil ca un partid care nu are aleşi locali, aşa cum este SOS, să reușească într-un timp record (mai puțin de 20 de zile de la anunțarea candidaturii) să obțină un număr atât de mare de semnături.
Este evident că acexte semnături nu sunt reale, ci contrafăcute.
Pentru aceste motive, vă solicit să admiteți contestaţia şi să invalidați candidatura la funcția de preşedinte al României depusă de numita Diana Iovanovici Şoșoacă şi ilegal înregistrată de BEC”, se arată în contestație.
