Ce este Parlamentul European şi ce rol are

Ne mai despart mai puțin de două săptămâni de alegerile europarlamentare, acel moment în care cei aproape 450 de milioane de cetățeni din țările membre ale Uniunii Europene își vor alege deputații care le vor reprezenta interesele la nivel continental în următorii cinci ani. În acest context, este important să știi ce este Parlamentul European, cum este organizat și cum funcționează acesta, precum și ce rol are.

Ce este Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este una dintre cele șapte instituții din cadrul Uniunii Europene, care deține roluri importante în procesul legislativ, bugetar și de supraveghere. Acesta a fost înființat în 1952, ca Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, iar începând cu 1962 funcționează sub actuala denumire de Parlamentul European. Parlamentul apără libertatea, egalitatea și statul de drept în întreaga UE și promovează democrația și drepturile omului în întreaga lume.

Eurodeputații lucrează în numele tuturor cetățenilor din UE, dezbat, propun și aprobă legi referitoare la probleme importante pentru viața noastră cotidiană. PE este unicul organism al UE care este ales direct de către cetățenii din cele 27 de țări membre ale Uniunii prin alegeri care au loc odată la cinci ani.

Primele alegeri directe au fost organizate în 1979, iar următoarele pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024. Sediul principal se află la Strasbourg (Franța), însă sesiunile plenare au loc și la Bruxelles (Belgia), în timp ce Secretariatul General este în Luxemburg, potrivit site-ului oficial al instituției.

Cum este organizat Parlamentul European

Parlamentul European funcționează prin intermediul unei structuri complexe de comisii, grupuri politice și sesiuni plenare. Deputații europeni sunt organizați în funcție de afinități politice, nu de naționalitate. Astfel, există grupuri politice care reflectă spectrul politic european, de la stânga la dreapta. Activitatea Parlamentului European se desfășoară în două etape principale:

Comisii parlamentare – Parlamentul Europei numără 20 de comisii și trei subcomisii. Toate acestea sunt organisme specializate pe diverse domenii de politică, precum afaceri externe, mediu, economie și altele. Fiecare dintre aceste comisii au rolul de a examina propunerile legislative și întocmește rapoarte care apoi sunt dezbătute și votate în plen.
Comisia Europeană – Această comisie reprezintă latura executivă a Uniunii Europene și este responsabilă cu inițierea și punerea în aplicare a legislației la nivelul Uniunii, dar și cu funcționarea de zi cu zi a acesteia. Parlamentul European, reprezentând interesele cetățenilor UE, și Consiliul European, reprezentând interesele țărilor, dau formă finală propunerilor venite din partea Comisiei, iar dacă sunt de acord cu acestea, le adoptă.
Sesiuni (ședințe) plenare – În cadrul sesiunilor plenare, deputații se reunesc pentru a dezbate și pentru a acorda votul final pe marginea legislației și amendamentelor propuse, rapoartelor și altor chestiuni majore. De obicei, ședințele de plen se desfășoară la sediul de la Strasbourg, timp de patru zile pe lună. Uneori, există și sesiuni suplimentare, care se organizează la Bruxelles. Deciziile luate în plen reprezintă voința colectivă a Parlamentului European.
Grupuri politice – Majoritatea deputaților europeni lucrează în cadrul diferitelor grupuri politice europene, cum ar fi Partidul Popular European (PPE), Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), Renew Europe și altele. Fiecare dintre aceste grupuri politice sunt formate din eurodeputați care fac parte din țări și partide politice diferite și își coordonează pozițiile și strategiile pentru a influența deciziile legislative. Grupurile politice au obiective comune, iar rolul acestora este acela de a propune modificarea sau respingerea unui act legislativ.

Componența Parlamentului European

Parlamentul European numără în prezent 705 deputați, care sunt aleși, cum spuneam, prin vot direct în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Numărul de deputați alocat fiecărei țări este proporțional cu populația acesteia, însă cu un plafon maxim menit să asigure o reprezentare echitabilă, fiind aplicat sistemul „proporționalității degresive”. Asta înseamnă că, deși numărul total de locuri este alocat în funcție de mărimea populației statelor membre, cele care au o populație mai numeroasă acceptă să fie subreprezentate în favoarea unei reprezentări mai mari a țărilor din UE care au o populație mai redusă.

Cu alte cuvinte, cu cât țara este mai mare, cu atât mai mic este numărul de locuri în raport cu populația acesteia. Ca regulă generală, numărul eurodeputaților se decide înaintea fiecăror alegeri, însă totalul acestora nu poate depăși 751, inclusiv președintele. Pentru alegerile europarlamentare programate pe 9 iunie, numărul eurodeputaților a crescut cu 15 comparativ cu alegerile din 2019, până la 720. Au fost atribuite câte două locuri suplimentare Franței, Spaniei și Țărilor de Jos, iar câte unul Austriei, Danemarcei, Belgiei, Poloniei, Finlandei, Slovaciei, Irlandei, Sloveniei și Letoniei. Nici un stat membru nu poate să aibă mai puțin de 6 europarlamentari și nici mai mult de 96.

Membrii Parlamentului European sunt grupați în funcție de afilierea politică, nu de naționalitate, relatează site-ul oficial al Uniunii Europene. Fiecare țară membră este responsabilă de organizarea alegerilor, dar trebuie să aplice anumite dispoziții comune, mai precizează sursa citată. România are 33 de locuri.

Președintele Parlamentului European

Organizarea internă a Parlamentului European include mai multe structuri și funcții esențiale pentru buna sa funcționare, iar una dintre acestea este cea de președinte. Actualul președinte al Parlamentului European este Roberta Metsola, care se află în această funcție de la data de 18 ianuarie 2022. În conformitate cu Regulamentul de procedură, președintele Parlamentului European este ales dintre deputații europeni pentru un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit potrivit art. 19 din acest regulament, se mai menționează pe site-ul oficial al PE.

Președintele reprezintă Parlamentul în relațiile externe și cu celelalte instituții ale UE, supraveghează dezbaterile în plen și se asigură că Regulamentul de procedură al Parlamentului este respectat. În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Președintele Parlamentului European prezintă punctul de vedere și preocupările instituției referitoare la punctele înscrise pe ordinea de zi și la alte subiecte.

După adoptarea de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, Președintele PE îl semnează, acesta devenind în acest fel operațional. De asemenea, Președintele Parlamentului semnează, alături de Președintele Consiliului Uniunii Europene, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară. Nu în ultimul rând, trebuie spus că Președintele PE poate să fie înlocuit de către unul dintre cei 14 vicepreședinți, potrivit art. 23 din Regulamentul de procedură.

Cine mai face parte din Parlamentul European

În același timp, din structura internă a Parlamentului European mai face parte și Secretariatul, care este condus de Secretarul General. Acesta este numit în funcție de Birou, conform art. 234 din Regulamentul de procedură. Biroul hotărăște, de asemenea, componența și organizarea Secretariatului, care, în prezent, este alcătuit din 12 direcții generale și Serviciul Juridic. Secretariatul are și misiunea de a coordona activitatea legislativă și de a organiza sesiunile plenare și reuniunile. De asemenea, acordă asistență tehnică și juridică, precum și consultanță de specialitate organelor parlamentare și deputaților din cadrul PE pentru a-i sprijini în exercitarea mandatelor, și, totodată, pune la dispoziție servicii de interpretare și de traducere pentru toate reuniunile și documentele oficiale. În organizarea internă a PE mai există și Conferința Președinților. Aceasta este formată din președintele Parlamentului și din liderii grupurilor politice și are rol de coordonare a activităților parlamentare și a agendei politice.

Ce roluri deține Parlamentul European

Parlamentul European adoptă noi legi ale Uniunii Europene împreună cu Consiliul European, care este o instituție ce reprezintă guvernele țărilor membre ale UE. PE și Consiliul hotărăsc, de asemenea, felul în care urmează să fie cheltuit bugetul Uniunii, în timp ce Parlamentul verifică munca tuturor organizațiilor care asigură funcționarea UE. În același timp, Parlamentul European deține trei roluri principale, după cum urmează:

Rol legislativ – Parlamentul European participă la procesul legislativ prin codecizie cu Consiliul Uniunii Europene. Asta înseamnă că majoritatea legislației europene trebuie aprobată atât de Parlament, cât și de Consiliu. Totodată, Parlamentul ia decizii cu privire la acordurile internaționale ori de extindere a UE, dar poate și amenda, adopta sau respinge propunerile legislative inițiate de Comisia Europeană.
Rol bugetar – Parlamentul European are un rol esențial în adoptarea bugetului anual al Uniunii Europene. Acesta colaborează cu Consiliul European pentru a stabili prioritățile de cheltuieli și pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor europene. De asemenea, aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).
Rol de supraveghere – Parlamentul European exercită un control democratic asupra tuturor instituțiilor din cadrul UE, în special asupra Comisiei Europene. De asemenea, are puterea de a aproba sau de a respinge numirea Comisiei și de a adopta moțiuni de cenzură împotriva acesteia, organizează audieri și anchete pentru a asigura transparența și responsabilitatea instituțiilor europene. În plus, acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în care s-a cheltuit bugetul UE, analizează petițiile primite din partea cetățenilor și formează comisii de anchetă, discută politica monetară cu Banca Centrală Europeană, adresează interpelări către Comisie și Consiliu și participă la misiuni de observare a alegerilor.

Foto: Shutterstock