Ce reprezintă imaginea de pe carpeta “Răpirea din Serai”. Foarte mulți români au văzut-o în casele bunicilor de la țară, dar puțini știu povestea din spatele ei

Carpeta „Răpirea din Serai” este un simbol al caselor de la țară, o imagine familiară pentru mulți români care au crescut văzând-o pe pereții bunicilor. Dar ce poveste ascunde această imagine?

Ce reprezintă imaginea de pe carpeta “Răpirea din Serai”. Foarte mulți români au văzut-o în casele bunicilor de la țară, dar puțini știu povestea din spatele ei

Cine nu își amintește de celebra carpetă “Răpirea din Serai” atârnată pe peretele casei bunicilor? Imaginea ascunde o poveste fascinantă, inspirată dintr-o operă celebră a lui Mozart. Dincolo de aspectul său decorativ, această ilustrație ne poartă într-o lume plină de dragoste și curaj, pe timpurile Imperiului Otoman.

Deși astăzi mulți o consideră kitsch, în trecut, aproape fiecare casă românească avea agățată pe perete carpeta cu „Răpirea din serai”. Această imagine își are originile într-o operă celebră a lui Wolfgang Amadeus Mozart și ascunde o semnificație mult mai profundă decât am fi tentați să credem.

“Răpirea din serai” este un motiv literar și artistic popular în Europa secolelor XVII-XVIII, notează libertatea.ro, ilustrând relațiile complexe cu Imperiul Otoman. Acesta combină fascinația pentru exotismul oriental cu temerile culturale ale epocii, prezentând haremul și seraiul ca locuri deopotrivă romantice și periculoase.

Care este povestea din opera „Răpirea din serai”?

Opera „Die Entführung aus dem Serail” sau „Răpirea din serai”, compusă de Mozart în 1782, este o comedie muzicală în trei acte și a dat naștere acestui motiv artistic popular. Acțiunea se desfășoară într-un cadru exotic, în Imperiul Otoman, și urmărește încercările curajoase ale unui tânăr nobil de a-și salva iubita și servitorii dintr-un serai otoman.

Povestea începe cu Belmonte, un nobil spaniol, care ajunge în fața seraiului Pașei Selim. Misiunea sa este să-și salveze logodnica, Constanze, și pe servitorii acesteia, Blonde și Pedrillo, care au fost răpiți de pirați și vânduți pașei. Întâlnirea lui Belmonte cu Osmin, grădinarul și paznicul seraiului, creează momente comice și tensionate.

În actul al doilea, drama se intensifică. Constanze, prizonieră în serai, respinge avansurile Pașei Selim, rămânând fidelă lui Belmonte. În paralel, Blonde, camerista Constanzei, se confruntă cu insistențele lui Osmin, respingându-l cu fermitate.

În actul al treilea se desfășoară punctul culminant al operei, când planul de evadare este pus în aplicare. Deși sunt prinși, soarta personajelor ia o întorsătură neașteptată. Pașa Selim, în loc să se răzbune, demonstrează o bunătate extraordinară, eliberându-i pe toți. Acest gest subliniază temele universale ale iertării și umanității, depășind barierele culturale și religioase.

Imaginea de pe carpeta „Răpirea din serai” captează esența acestei povești, prezentând scene dramatice și romantice într-un cadru oriental. Tabloul atât de prezent în casele românești reflectă fascinația pentru exotism și pentru poveștile de dragoste cu final fericit.

În prezent, aceste carpete au devenit obiecte vintage căutate de colecționari. Prețurile lor pot ajunge la sume impresionante, depășind uneori 1000 de lei. Mai mult, există chiar și muzee cu obiecte „kitsch”, care au carpete cu Răpirea din serai, printre alte exponate populare.

Please follow and like us: